L’ani forsa cunnisciuti, i ziteddi nati in a caduta ‘llu XXesimu seculu. Sti famosi libra-dischetta chì parlaiani di paesi luntani è d’eroi curaghjosi, laudi da
L’ani forsa cunnisciuti, i ziteddi nati in a caduta ‘llu XXesimu seculu. Sti famosi libra-dischetta chì parlaiani di paesi luntani è d’eroi curaghjosi, laudi da
Natali Bianchina s’hè fatta nova, accenda di i so spechji Piaghja mari muntagna, è li monti i più vechji Un velu di nebbia trapana la
Ùn li piaci tantu à iddu u titulu di pueta, è puri, quand’hè finitu u tempu di spassighjà trà i ballati melodiosi azziculendu zitiddina è
U Leone imbecchiatu, Mezzu seccu è altrunchiulatu Fù dai soi aburritu E da ognunu culpitu: U cavallu li dà un calciu Ghiustu, ghiustu in lu
« Da capisce a nazione, basta à capsice u mazzeru. » Issa storia d’amore clandestina si palesa oghje, torna una volta. Cuntata da l’anni uttanta da
Accunciate da le rise Da la vita acciaccate Destini persi à l’orizonti ceghi Parlanu… Senza mancu una parolla Scambianu à sintimenti U campà sumiglia, l’atti,
Ghjacumu Fusina hè natu di dicembri di u 1940 in Urtali, in Corsica suprana. Dopu à studii sicundarii in Bastia eppo dopu in l’università parighjina
In l’anni sissanta, Mathée Giacomo-Marcellesi, famosa linguista corsa uriginaria di Cuò, vicinu à u paesu di Sotta, hà arrigistratu accuratamenti i foli di i loca
U mondu hè cambiatu, è hè sparita a veghja, oghji i scontri piddani altri formi. U travaddu di u linguistu, in l’anni 1960 fù di
U mondu hè cambiatu, è hè sparita a veghja, oghji i scontri piddani altri formi. U travaddu di u linguistu, in l’anni 1960 fù di