In a storia di l’idei, e particularmenti in a a filusuffia pulitica e ecunomica, u libaralisimu t’hà una piazza impurtantissima. Prima, parchì conta trà i

In a storia di l’idei, e particularmenti in a a filusuffia pulitica e ecunomica, u libaralisimu t’hà una piazza impurtantissima. Prima, parchì conta trà i
Introitu In i scenzi ecunomichi, a microecunumia hè lu ramu chì s’intarissa à i cumportamenti è i prifiranzi individuali. Schematicamenti, a microecunumia studieghja u cunsumatori
A sittimana scorsa, v’avemi prupostu un articulu nantu à i ricerchi di u suciologu-ecunumistu Mark Granovetter, numinatu par u prezzu Nobel d’ecunumia di u 2014
In st’articulu, vi prupunimi una biugraffia di Mark Granovetter, suciologu americanu, è un’uchjata nantu à a suciologia ecunomica sviluppata dapoi l’anni 1970/1980 sott’à l’influenza di
Divisu in quattru parte, lu libru cunsacreghja la guasgi mità di lu libru à spiegà le ghjustificazioni di l’inugualità di le sucetà anziani, è quelle basate annant’à la schiavitù.
Quist’articulu hè a seguita di “Austro-marzisimu – Parti I” pubblicatu nantu à a rivista. Pudeti leghja quista parti eppo dopu vurtà à a prima, o
Austromarzisimu Quist’articulu faci parti d’un prughjettu di Tempi, chì cerca à custituiscia in lingua corsa un fonti nantu à i muvimenti intelletuali, pulitichi, artistichi, è
A strada di a servitudina – Friedrich Hayek : un eterodossu urighjinali : littura di « A strada di a servitudina » Quist’articulu faci parti
Par caricà u pdf di l’articulu : Pierre Joseph Proudhon Tempi Pierre Joseph ProudhonScola : Sucialisimu libartariu, Anarchisimu, SucialisimuIdei rimarchevuli : Anarchia, MutuellisimuInfluinzatu da
Qualchì tempi fà, frà dui mumenti di prucrastinazione annantu à Youtube, mi sò persu nantu à l’Internet, è aghju trovu un filmettu assai interessante, parlendu