In st’articulu, vi prupunimi una biugraffia di Mark Granovetter, suciologu americanu, è un’uchjata nantu à a suciologia ecunomica sviluppata dapoi l’anni 1970/1980 sott’à l’influenza di Granovetter, cunnuscita com’è New economic sociology. Pruvaremi ad essa chjaru ed à fà cortu, spiremi chì quist’articulu parmittarà à quiddi chì sò intarissati in ‘ssi quistioni di rilazioni icunomichi. Pensu dinò chì pudarebbi essa una risorsa intarissanti par i liceani – o podassi i studienti – chì volini studià appena in lingua corsa.
Biugraffia
Mark Sanford Granovetter è natu u 20 d’uttrovi di u 1943. Hà fattu i studii di Storia (B.A) à Princeton è u di Suciologia (Ph.D) à Harvard, sottu à a direzzioni di Harrison White.Oghji hè prufissori di suciologia à Stanford. In 2014 hè statu ricunnisciutu com’è “a Citation Laureate” da Thomson Reuters chì u mittia nantu à a lista di i vincitori pussibuli di u Prezzu Nobel in ecunumia (finalmenti hè statu ricumpensatu Jean Tirole). Hè unu di i suciologhi i più famosi di a siconda mità di u XXesimu seculu è di l’iniziu di u XXIesimu. Nantu à l’arnesu bibliumetricu Web of Science si veda chì M. Granovetter hà scrittu u prima è u terzu articuli i più citati in Suciologia. A sò influenza si ritrova di manera più larga in i Scenzi ecunomichi presi com’è un tarmini ginirali : l’ecunumia, a suciologia ecunomica, i teurii di l’urganisazioni, u management, l’analisa di i reti suciali…
‘Ssa corta biugraffia ci hà parmissu di veda chì Granovetter hè un circatori impurtanti di i Scenzi suciali oghjinchi. Par prusegua appena, è dà un po’ più di corpu à st’argumentu avemi da veda appena i pruposti maiori di Granovetter. L’avemi dittu, dui di l’articuli chì sò stati i più citati da l’altri academichi, sarani i nosci dui parti siguenti.
1. “The Strenght of Weak Ties”
Hè u travaddu fundatori di Granovetter in ciò chì si chjama in suciologia quantitativa the social network analysis. L’articulu “The Strenght of Weak Ties” hè statu ricusatu in u 1969 quandu u ghjovanu Granovetter l’hà prupostu à la American Sociological Review. Hè statu pubblicatu in u 1973 in u American journal of sociology, una rivista dinò assai famosa, ed hè oghji l’articulu u più citatu cù à pocu pressu 55 000 citazioni academichi. Cosa hè u sughjettu di sta ricerca fatta duranti i so hani di dutturatu ? U scopu hè di truvà una manera d’arrigulà una di i dibulezzi di a suciologia : l’assenza di i rilazioni teurichi trà u liveddu micro è u liveddu macro : “a fundamental weakness of current sociological theory is that it does not relate micro-level interactions to macro-level patterns in any convincing way” (Granovetter, 1973). L’argumentu di Granovetter hè chì l’analisa di u funziunamentu di i reti interparsunali parmetti d’avè stu ligami micro-macro. Trà sta rilazioni, una interazzioni à u liveddu micro hè tradutta in dinamichi d’insembu. A forza di i ligami interparsunali hè dimustrata com’è un puntu impurtantissimu attraversu à l’analisi di i reti (network analysis), aprendu una porta tamanta par a matematisazioni di a suciologia. Oghji in Francia Michel Grosseti, Michel Callon o Pascal Cristofoli hani prupostu teurii è lavori ingiru à a network analysis.

Sta scuperta nuvatrici hà avutu impiicazioni in l’analisa di a diffusioni d’infurmazioni, di a mubilità, di l’urganisazioni di una cummunità attraversu à i ligami “debuli” (weak ties) chì si ponu sviluppà trà dui individuali (par asempiu trà un amicu cumunu). Vi mittimi i PDF di i dui articuli à a fini di a pagina cussì pudareti andà à leghja appena di più nantu à ‘ssi ricerchi.
2. “The Problem of Embeddedness”
In u 1985, Granovetter hà pubblicatu “Economic Action and Social Structure : The Problem of Embeddedness”, cunsideratu com’è l’articulu fundatori di ciò chì chjamemi oghji a New economic sociology (Nova suciologia ecunomica). Cosa hè l’ “incastramentu” (embeddedness) ? Hè un cuntettu prupostu da Karl Polanyi in u so libru The Great Transformation (1944) è si spieca com’è u fattu chì i rilazioni ecunomichi trà l’individuali sò ghjustamenti incastrati in reti suciali particulari, è dunqua ùn rispondani micca à u schema di u marcatu arrigulatu da a Cuncurenzza pura è parfetta (CPP, ipotesa di basi di l’analisa microecunomica classica).
Granovetter cerca in ‘ss’articulu à misurà l’incastramentu di i rilazioni ecunomichi in a sucetà industriali muderna : “this paper concerns the extent to which economic action is embedded in structures of social relations, in modern industrial society” ; alluntanendusi di l’ipotesa di CPP neo-classica : “usual neoclassical accounts provide an “undersocialized” or atomized-actor ex- planation of such action” ma dinò di l’analisi oversocialized pruposti da una nova ginirazioni d’ecunumisti, i dui currenti ùn ghjunghjenu à catturà i strutturi di a rilazioni suciali attraversu à l’incastramentu : “reformist economists who attempt to bring social structure back in do so in the “oversocialized” way criticized by Dennis Wrong. Under- and oversocialized accounts are paradox- ically similar in their neglect of ongoing structures of social rela- tions, and a sophisticated account of economic action must consider its embeddedness in such structures. The argument is illustrated by a critique of Oliver Williamson’s “markets and hierarchies” research program.”
U scopu di Granovetter hè di dimustrà chì u cuncettu d’incastramentu hè sempri virificatu in i sucetà industriali, ciò ch’ùn hè micca a pusizioni duminanti frà i storichi, suciologhi, antrupologhi chì pensani chì cù u marcatu l’attività ecunomica hè divintata più indipendenta di l’astri rilazioni suciali. A nuzioni d’incastramentu parmetti di escia di l’uppusizioni trà i visioni di l’azzioni umani chì dani 0 impurtenza à i reti suciali o una impurtenza infinita. Cù st’articulu (assai longu ma chì si leghja bè) Granovetter ci moscia chì una analisa suciologica di i marcati hè pertinenti è nicissarii.
Cunclusioni
Mark Granovetter faci parti di st’academichi difficiuli à classificà. Infatti s’hè staccatu di manera chjara di a suciologia passata, intruducendu l’analisa di i reti è dimustrendu a necessità di una suciologia di i rilazioni ecunomichi. Certi voli, ci si pari di leghja i ricerchi è i cunclusioni di un ecunumistu, tantu a so maistria di i cuncetti ecunomichi hè videvuli. Di litturi più recenti, vi cunsigliu L’Emprise des marchés di l’ingenieru-suciologu Michel Callon, chì pruponi u cuncettu d’accunciatura marcanti (agencement marchand) par difiniscia i rilazioni chì parmettini ch’iddi s’incuntressini l’ufferta è a dumanda, alluntanendusi anch’iddu di una analisa “grafica” neo-classica di l’incrociu di i curvi d’ufferta è di dumanda in un puntu d’equilibru.
Tuttu quissu ci porta à un argumentu parsunali : quiddu di ligami rinfurzati è nicissarii trà i Scenzi suciali, trà a Storia è l’Ecunumia (Piketty, 2013, 2020), trà a Suciologia è l’Ecunumia (Granovetter, 1985, Callon, 2018 ecc.), trà l’Ecunumia è i Scenzi pulitichi (par asempiu cù tuttu ciò chì si faci in Political economy : Amable, 2005, Pontusson, 1998 ecc.) ; parchì arrizzà i mura trà i disciplini sarà a manera a più efficienti di fà smariscia u fondu scentificu, a rigori di a prova, u dialogu trà i cercatori, chì devi caratterizà i Scenzi suciali.
Granovetter, M. S. (1977). The strength of weak ties. In Social networks (pp. 347-367). Academic Press. PDF : pichjeti
Granovetter, M. (1985). Economic action and social structure: The problem of embeddedness. American journal of sociology, 91(3), 481-510. PDF : pichjeti