Pirru è Ricuccata, a fola oghjinca

L’ani forsa cunnisciuti, i ziteddi nati in a caduta ‘llu XXesimu seculu. Sti famosi libra-dischetta chì parlaiani di paesi luntani è d’eroi curaghjosi, laudi da una voci feminili. Erani piacevuli à ascultà sti foli par i chjuchi. Parò ùn erani micca i lighjendi è i loca ‘lli nosci pievi, quissi si leghjini più tardi, quandi u spiritu raziunali hà sguassatu par sempri u tempu ‘llu mitu. I scruprimi in sti libra scritti à l’epica scorsa, quandi a cuscenza cumuna s’arrizzaia in l’ultimu saltu cullettivu par acchjappà a mimoria ‘lla bocca di l’antichi. Allora avemu salvatu ciò chì si pudia salvà ; in l’abbroccu culturali di l’anni sittanta i rigistratora ani imprighjunatu i voci è dopu si sò caghjati in a scrittura.

I capifulaghji ani cunsumatu l’ultimi foli in u fuconi ‘lla veghji inguernali, in stu chjaruscuru chì adunia travaddu, ghjocu è cunversazioni, ogni cuntaia a soia. Oghji a vita suciali s’hè trasfurmata, i scontri piddani d’antri formi è u spiritu paisani hà cambiatu. Si sò spenti i capifulaghji incù i fuletti, i fadi, i streghi è l’anelli magichi. A sera vinuta, quanti sò i mammi chì cuntani sempri una storia à i ziteddi, è in lingua corsa di più ? Pari chì sta stonda priziosa, trà l’attività ‘llu ghjornu è a paci ‘llu sonniu hà abbandunatu l’azzoni oghjinchi. Forsa era l’affari di l’epica scorsa, oramai rimpiazzatti da l’apparechja novi, flurileghji di soni è di maghjini ch’hà sguassatu pocu à pocu u maraviddosu.

In sta sucetà sempri incicciati ‘llu passatu, « Pirru è Ricuccata »  ghjunghji com’è a fola d’una veghja muderna par i ziteddi. A so capifulaghji d’eccizioni ùn hè chì a cantarina Anna Rocchi, scandendu i tempi ‘lla storia da a so voci melodiosi.

  • Un’epopea corsa par i ziteddi

Ghjè un racontu iniziaticu corsu com’è ùn hà mai statu cumpostu, un mitu parlatu, scrittu è pintu chì conta a storia di Pirru l’orsu è ‘lla so amica a tupinetta Ricuccata, un viaghju nantu à i nosci chjassi, fattu d’incontra salvatichi è d’ampareri eterni. Issa odissea maraviddosa principiaia un annu fà in i stretti pavimintati di Bastia, a tupinetta incarnata da a cantarina Doria Ousset falaia ‘lli so altezzi muntagnoli è spluraia a cità smisurata à a ricerca ‘llu Cornu Sacru, aiutata da u so cumpà Pirru, l’orsu olimosu ma tenneru, duppiati da Paul Turchi-Duriani, autori ‘lli testi.

         IMG_3626                     IMG_3627

Sta prima opara, salutata da tutti si perseguita par u nosciu più gran’ piaceri nant’à i chjassi d’una Balagna ch’ùn hà mai compiu di palisà i so sicreti antichissimi. Illustratu da i pinnedda culuriti di Fabien Mariani, i paisaghja sani sò pinti di luci è di puisia. Fiuri guasgi zitiddini, si vedi allora a lussurianzi d’una tarra induvi l’omu hà sculpitu u so passaghju in l’eternità d’un celu turchinu è d’una muntagna verdicanti. I fiuri è a musica, cumposta da Bernardu Ferrari facini parlà a tarra, traducini i sintimi ‘lla noscia passioni par idda.

     IMG_3633                        IMG_3634

  • A cuscenza d’una cultura cumuna da a lingua è u patrimoniu

U libru metti in scena l’animali nantu à u teatrinu ‘llu patrimoniu nustrali, un arnesi parmittendu à i ziteddi di riacquistassi in lingua corsa a so storia sempri viva, fatta d’avventuri novi è di petri vechji. Ch’idda sia cuntata in a sala di classa o in a camera zitiddina, a fola di Pirru è Ricuccata faci rinvivì loca sminticati è chjassi affucati sottu à i secula di machja. Vera cuncintrazioni ‘lli nosci tisora cumuni, si scopri u monolitu d’Algaiola, i ghjesgi rumani è i paesi balanini, inganciati à a muntagna è fighjulendu u mari.
L’intaressu linguisticu di stu libru hè tramendu dinò. L’attori, esciuti ‘llu mondu culturali corsu offrini à i parsunaghji un’accentu unicu par custruì insembiu l’anima dialettali chì campa in ogni righjoni. Capì a lingua com`è rispechju di a sucetà corsa hè u so primu insignamentu: l’essenza purtata da i voci hè ciò chì ferma in i cambiamenti di l’isula. A sapienza di l’aliveri hè incarnata da Antone Ciosi, tonu prufondu è guasgi immuabili com’è l’arburi sacratu, testimunianza ‘llu tempu chì passa.

À mezu à i parsunnaghji novi, ritruvareti a levra a più celeri di Corsica, intarpritata da Ghjuvan’Claudiu Acquaviva ‘llu gruppu A Filetta, soffiu azzitendu da a so prufundezza. Francine Massiani par duppià incù a so voci dolci a bianca è dilicati pichjarina, o ancu u Pinzachju annarbatu ghjucatu da Anghjulu Mari, parfettu par incarnà u cattivu ´lla storia.

IMG_3628IMG_3629

IMG_3630IMG_3631

  • Un’opara da suvità

Quattru voluma sò aspittati dopu à stu sicondu libru, u scopu hè di fà campà l’epopea di Pirru è Ricuccata in a Corsica sana. Vardà u Monti Cintu voli dì passà in u Pumonti, tandu cambia a lingua incù a so ghjenti è si vedi par i ziteddi l’animi misticciati d’un populu sanu ma plurali, unitu da u so raportu à a tarra è à u celu. Spiremu di ritruvà l’Orsu è a Tupinetta in i calanchi di Piana, trà i petri preistorichi di Cuccuruzzu o ancu in a citadedda di Bunifaziu.

1000 libra ´llu primu episodiu, chjamatu « U Cornu Sacru » sò stati cumprati da un publicu largu è dighjà seduttu. Famiddi, scoli, associ d’amparera ´lla lingua aspettani u sicondu ch’hà da sorta di Frivaghju.

Spiremu di veru cori chì l’opari di « Pirru è Ricuccata » si perseguitarà sin’à a so fini par aghjunghjasi à a cultura linguistica cumuna!

Andeti à aiutà u prughjettu nant’à u situ:

https://www.move.corsica/fr/pirru-ricuccata

Lasciate un cummentu ?

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.