Ghjacumu Fusina hè natu di dicembri di u 1940 in Urtali, in Corsica suprana. Dopu à studii sicundarii in Bastia eppo dopu in l’università parighjina di a Sorbonna, Ghjacumu Fusina hà insignatu i lettari intornu à u rughjoni di Parighji è dopu in Pairghji eddu stessu. Quand’eddu hè vultatu in Corsica in u 1981, hè statu incaricatu di missioni ministiriali (missa in baddu di l’insegnu di a lingua corsa), è cunsiglieru tecnicu di i rettori d’accademii, incaricatu d’ispezzioni pedagogichi rigiunali.
Ghjacumu t’hà monda tituli, in a so qualità d’omu di spiritu : hè un duttori in lettari, duttori in scenza di l’educazioni, hà insignatu a literatura è i scenzi di l’educazioni (da u quali hà criatu a circuscrizzioni). Hè dinù statu à u capu di travaddi di ricerca impurtanti in l’università di Corsica.
Militanti culturali di prima trinca, hè statu elettu prisidenti di u cunsigliu di a cultura, di l’educazioni è di u quatru di vita à u cunsigliu cunsultativu di l’Assemblea di Corsica da u 1989 à u 1991.
Hè dinù è soprattuttu un scrittori : hà scrittu parechji puesii, nuveddi, provi, traduzzioni… Hè statu primu prezzu di u libru corsu, prezzu di u Rughjoni in u 1987. Hè dinù parullaghju di parechji cantadori è gruppi corsi. Hà ancu scrittu cintinai d’articuli universitarii è scentifichi.
Frà tutti i so opari, pudemu truvà :
–E sette chjappelle, puemi è prosi in lingua corsa ;
–Cuntrapuntu, puemi è calligraffii di Peter Berger ;
–La poesia corsa ecc….
I so canzoni dinù sò assai assai cunnisciuti :
–Amareni,
–À Galuppà,
–Citadella da fà,
–Ci hè dinù,
–L’odore di i nostri mesi,
–Scorsa la vita,
–Viaghji,
–Quantu sì cambiata,
-Ma dì ciò ch’è tù voli ecc…