Un articulu estrattu di u ghjurnali di a Muvra. Scrivindu supr’à i « Jurnale Insulani », ne u sô « Annu Côrsu », u Sgiô
Un articulu estrattu di u ghjurnali di a Muvra. Scrivindu supr’à i « Jurnale Insulani », ne u sô « Annu Côrsu », u Sgiô
In sta fine di ghjurnata, tempu ghjuntu sittembre, u sole si ciotta nant’à un paese sviutatu è liscivatu. Pocu à pocu ripiglie a so forma
U zenitu. I petri ritiniani u calori è l’arba virdicaia alla friscura di un’ombra d’istatina. Ritengu u mo soffiu, lu ribombu fala da petra è
Gabbia infinita Di culori Nant’à una tela insanguinata. Si massighjaiani i cunfini In una bila stradulurosa, U risu : duminiu di rapini À l’albi culuriti
Fighjulgu, I cunfini di paroddi Vadini pieni ‘ll’odii, È da l’abbrucata rossa Sbuccia ‘ssu soffiu di mossa. Parlu, Quand’esci l’imaginariu di Sangu,’llu fondu d’un oriu,
Sorghje – torna – oghje, inde u mondu sanu, a quistione di l’identità. Sarà bella vechja st’intarrugazione ! U tarmine sarà ghjustu chì, par quantu riguarda
Qual’hè issu Diu chè vo pregate? Qual’hè issu Diu chè vo pregate Di punt’à e stantare zuccate Pichjinate di lichenu grisgiu Un palatinu altu è
Sò sempre statu stunatu da u nome datu à issa rivista. È tandu, sarìa statu nurmale di filusuffà appena pà issi tempi foschi. A prublematica
U Soli, fuconu di tinarezza è di vita, Versa l’amori brusgianti à a tarra stasiata, È quand’omu hè chjinatu nant’à a vaddi, si risenti Chì
L’aria si fracassò, si svintrò lu cilestu tesu, neru, minacciosu. I mura gucciulanti sguiddaiani ind’u fiumu scatenatu, purtendu cun iddi l’albura intimuriti, i pianti strappati,