Grafia è lingua corsa – Marco Angeli

Un articulu estrattu di u ghjurnali di a Muvra. 

Scrivindu supr’à i « Jurnale Insulani », ne u sô « Annu Côrsu », u Sgiô Paulu Arrighi ci dici:
Bramemu longa vita e prusperità a la Muvra, ma ci vurriamu vede un pocu più d’unità ortografica da un’autore a l’altru.”
U rimprôvaru è quentu, e quillu chi u ci lenta ci ni vurria fà prufità. Ma! Chi vuleti, a A Muvra, si campa d’indipandenza. Un n’è ancu bè l’ôra, a paré nosciu, di circà ad’ingruncà una lingua chi si spalma apena. Laghemula strafiurì inaquemula, piantemu fiôra e fiurarella da imbillì u sô giardinu e, supulu a supulu, dillicatamenti, a tempu ch’ella ci scôpri i so usanzi, l’abitudinî ô l’estri di tal’ o tal’ parôla, l’andatura di tal’ o tal’ verbu, tandu, allôra – ma tandu sôlamenti – ammaistremula, e pianament’e bè.
Cu a calma, si ni faci d’i cosi!
Ma prima – e a dumandemu a tutt’i linguaghjôli chi tenini veramenti a sfrundà in cuscenza, i brutezzi chi so nati innu valdu maravigliôsu di u nosciu dialettu – prima di tuttu, è ch’ell’ùn si strôpj mancu stampa i so billezzi.
Cridimu chi nant’a stu puntu, ci capisciaremu. So cunfusu, infatti, di capità , in certi scritti, in prisenza di parôli chi sforzanu a forza di u linguaghju nustrale.
Ci sò certi andaturi (in catarrochju) di frasi chi palesanu tropu u sô razzinu stragnere. Ci saria pogu a bella ragolta ad’acuncià, in mazzuletti, cu tutt’i mascatici suminati inni lenzi corzi!
Dumandemu a u Sgiò Arrighi chi amma tantu stu parlatu, dulci e forti comme u nosciu carattaru stessu, s’ellu ci vôli che nô scrivissimi, par adunici più bè, a A Muvra! La tarra, la Côrzica, lu libru? ecc. ecc…
In poghi bôci, sta manera d’agì inc’una Mamma, è come una sfurzatura sin’a u jornu ch’ella li sarà una sfurzatura!
Se s’avissi da cuntà tutt’i biciurculi di sta scanurzza ch’ellu s’infrugna inna Literatura Côrza, ci saria da fanni un libronu!
L’Usu, stu gran patronu, comme vô a sapeti è un bon maestru, supratuttu inné l’affari linguistichi. Par ciò, li duvariamu dà un pogu più di riguardu. Se nô fighjulemu bè, inné Pinzuti, a so lingu ha missu una bedda stonda a purifigassi. C’è vulzutu (un n’aghju mica a pratinzione di ramintavila) un segulu e più – da Ronsard a l’Academia – di piantamenti e di sfrundera; un seculu di strupizzi e di frutti parch’ella pudissi riceva u binidittinu di u Sgiò Vaugelas ! Aspittemu indinô nô, un anghjula ! e un sighimi mica tropi pracipitati se nô un vulemu fà nascia calchi smorfiu.
U tempu l’avemu, l’annati un ci pesanu annant’a i spalleri e a fede canta inni nosci côri. Un n’è bella l’impresa, quand’ellu s’ha tuttu stu capitale cun sè?
U megliu saria chi Diu ci mandessi un Mistral e ch’ellu c’appacessi tutti, nant’a sta tarra côrza, chi, dimula com’ell’è, si senti un pogu tropu innanfatata!

Marco Angeli

Lasciate un cummentu ?

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.