In l’anni sissanta, Mathée Giacomo-Marcellesi, famosa linguista corsa uriginaria di Cuò, vicinu à u paesu di Sotta, hà arrigistratu accuratamenti i foli di i loca
In l’anni sissanta, Mathée Giacomo-Marcellesi, famosa linguista corsa uriginaria di Cuò, vicinu à u paesu di Sotta, hà arrigistratu accuratamenti i foli di i loca
U mondu hè cambiatu, è hè sparita a veghja, oghji i scontri piddani altri formi. U travaddu di u linguistu, in l’anni 1960 fù di
U mondu hè cambiatu, è hè sparita a veghja, oghji i scontri piddani altri formi. U travaddu di u linguistu, in l’anni 1960 fù di
Faleti in carrughju è dumandeti à la ghjenti chì saria u strumentu corsu veru, vi diciarani a voci, sicuramenti. In u prifaziu di a so
Chera, viculu immurtali di i Culioli, Ghjuvan’Andria cuntinueghja à azzicallu da a so stanza pura, una mimoria eterna chì i petri ani fattu a prumessa
Di u corsu, sempre, è mi ne restu in brama, E u parlaria per tuttu, ancu in Parigi; Perche sa lingua a m’hà imparata mamma,
« Chi troppu vole, perde tuttu, Perde u fondu e perd’u fruttu ». E per mustralla chiaramente, Ecc’un fattu chi beramente Ne dà prova schetta schetta. Or,
Dopu avè arubat’una sumera, Dui ladroni eranu in chimera, Unu ne vulia fà danaru, L’altru, ch’era menu avarii Ha vulia cunservà Per falla travaglià. E
Natu bastardu s’hè fattu signori, fattu signori hè mortu banditu… A nascita, a vita, a morti. Trè tempi. A so vita riassunta da a trinità
Simu in aprili, a caldura di u veranu ghjunghji incù u trinnicheddu tintinaghju in i carrughji di Corti ò d’Aiacciu, ghjè u segnu chi l’inguernu