Natu bastardu s’hè fattu signori, fattu signori hè mortu banditu…
A nascita, a vita, a morti. Trè tempi. A so vita riassunta da a trinità di u cristianu ch’iddu ùn fù micca. Una vita ch’hè cuddata è po falata, una vita ch’hà presu a forma di i muntagni ch’iddu avia sottumissu.
Si senti un soffiu dolci, una razza d’inghjermatura sempiterna, chì risona cum’è l’epitafiu chì u porta finu à l’eternità, st’epitafiu scrittu nant’à a so tomba prufonda è biota di a so carri bastarda, è induv’idda l’aspetta Sirena, sempri calma. A so moglia cara, chì dormi in a ghjesgia di u cunventu San Francescu, veghja nant’à a so pievi, ultimu vassali d’un ricordu chì si perdi in la mimoria paisana.
U ricordu scappa da a mimoria umana, ma a tarra corsa hà curatu i resti di l’epica feudali. I lochi si tenini i vistichi di u regnu di i signori è a tarra hè vardiana d’un tempu chì no eramu vassali, vassali di issi signori à l’urighjini misteriosi, vinuti da stu parenti misticu chjamatu Ugo della Colonna. Ugo della Colonna, un parsunaghju chì ùn si sà s’iddu hè viramenti asistutu, avaria custituitu a sterpa di i Cirnarchesi ch’hà datu i famiddi della Rocca, d’Istria, di Leca, d’Ornanu è di Boziu, cunsidarati com’è i signori lighjittimi di Corsica da u crunistu Ghjuvanni della Grossa.
A famidda della Rocca hè una famidda di signori feudatori chì s’hè spinta à u principiu di u XVIesimu seculu incù Rinucciu della Rocca.– Guglielmo de Cinarca hè l’anzianu fundatori di sta sterpa, fiddolu d’Arrigo « Cinarchese » (1158-1226) : t’hà avutu trè fiddoli.
– Trufetta, primu signori d’Ornano ch’hà datu i famiddi d’Ornano, Colonna, Bozzi è Colonna da Bozzi della Foata.
– Ladro, nasci in 1258, senza pusterità.
– Asinucello o Sinucello, dittu Giudici di Cinarca hè natu in 1221 à u Casteddu di Rocca di Valle à cantu à Ulmetu, hè mortu in Genuva in 1312. A so vita pulitica principia in 1245, incù i tituli di Conti di Cinarca. In 1250 mentri una veduta (assemblea generali tinuta in u Cismonti) faci cunfirmà u so puteri nant’à u tarritoriu sanu di Bunifaziu sin’à San Ghjorghju. Mentri una siconda veduta, in 1250, utteni da i populi a signuria di a Corsica. Vulia allegassi à Genuva, ma ùn hè micca compia a guerra incù Pisa allora spula i so casteddi in u Cismonti è hè furzatu à l’esiliu in cità tuscana. Quandu Pisa hè vinta, hè traditu da u so fiddolu bastardu chì u dà à Genuva. Si ni mori in prighjò à 91 annu. U so fiddolu bastardu, Arriguccio, hè signori della Rocca. In 1340 chjama i genuvesi pà duvintà vicariu di l’isula, u so fiddolu Arrigo della Rocca sarà fattu Conti di Corsica in Biguglia in 1371.
In 1383, spula i so cunquisti è si ritrova senza tarri, incù tutti i signori Cinarchesi.
In 1393, Arrigo ripidda l’isula sana aiutatu da i forzi aragunesi è po hè fattu vassali di u rè d’Aragonu, Juan u Primu sin’à 1398.
U so fiddolu, Francesco della Rocca hè vicariu ginirali di Genuva in a Tarra di u Cumunu in 1401, è Polo della Rocca, u so bisfiddolu sarà ricunnisciutu da Alfonso V, rè d’Aragonu, com’è signori di u paesi trà Cilaccia è Bunifaziu.
Polo della Rocca si marita incù una Bozzi è t’hà sei fiddoli ;
– Giovanni della Rocca, signori di Cilaccia
– Polo della Rocca, capu à u serviziu di Genuva (babbu di Giovanni da Quenza è sterpa di i Colonna de Cesari della Rocca)
– Colombano della Rocca, mortu in 1482– Piretto della Rocca hà datu a sterpa di i Peretti, Peretti della Rocca è di i Levie d’Aiacciu
– Vincentello della Rocca, senza pusterità
Infini Rinucciu della Rocca, natu in 1450, fiddolu illighjittimu. Eppuru bastardu ricevi di l’Uffiziu di San Giorgio a maistria sana di a signuria della Rocca. In 1485, firma un accordu incù Gian Paolo da Leca, signori di Cinarca è Contu di Corsica. Rinucciu pidda u partitu di i Genuvesi mentri i quattru guerri contru à Gian Paolo. Dopu à a so morti, hè dinò in periculu quandu Genuva voli tumbà u puteri di i Cinarchesi.
Rinucciu hà fattu custruì a citadedda di Roccataddata, o piuttostu una furtezza, fora di a so signuria nant’à a Tarra di u Cumunu, quissu rompi a so allianza incù Genuva. Cunflitti, riprissioni è esilii si passani duranti 10 anni. Dopu à una persecuzioni accanita, Rinucciu hè tumbatu l’armi in mani, assassinatu da u so parenti Francesco della Rocca in una grotta d’Arbiddà u 12 d’Aprili 1511.
In Santa Lucia di Tallà avia fattu attu di fundazioni pà u cunventu San Francescu in 1492 : i so vassali ani rispitattu a so vulintà.