Siguitati i spassighjati di Liviu Leandri chì vi face scopra i lochi è machjaghjoli rimarchevuli in la machja Corsa. Spassighjati senza movi di casa
Siguitati i spassighjati di Liviu Leandri chì vi face scopra i lochi è machjaghjoli rimarchevuli in la machja Corsa. Spassighjati senza movi di casa
In sti tempi di cunfinamentu, ci tocca a stà in casa. Tandu, pà scopre a nostra machja è dà vi a brama di batte i so chjassi quandu sarà compiu, vi prupunimu una scelta di lochi rimarchevuli.
U destinu di l’Omini di Corsica apparisce assai cuntrastatu. Aperti da l’origine à u mondu steriore, a so cuscenza arcaica ne esce crisciutu, è a
Onori maiò par Tempi rivista stu primu di marzu, u cineastu grecu hà ricivutu u nosciu ghjurnalistu Valécien Bonnot-Gallucci par discorra di u so filmu
U PURGATORIU – Cantu sicondu, versi 1 à 37 Ghjà era u soli à l’urizzonti ghjuntu Lu so circulu mirindianu copri Ghjerusalemma à lu più
Dicimu chì a Divina Commedia hà fattu l’Italia, è parchì ùn avaria micca fattu a Corsica dinò? Ci dumandemu comu sti millai di versi, scritti
Dopu à la battaglia di Borgu vintu da li naziunali in lu 1735, trà le truppe di lu generale Giafferi è le truppe genuvese, Ghjacintu
Quist’articulu hè a seguita di “Austro-marzisimu – Parti I” pubblicatu nantu à a rivista. Pudeti leghja quista parti eppo dopu vurtà à a prima, o
Austromarzisimu Quist’articulu faci parti d’un prughjettu di Tempi, chì cerca à custituiscia in lingua corsa un fonti nantu à i muvimenti intelletuali, pulitichi, artistichi, è
Un articulu estrattu di u ghjurnali di a Muvra. Scrivindu supr’à i « Jurnale Insulani », ne u sô « Annu Côrsu », u Sgiô