(Articulu pubblicatu a prima volta nantu à Corse-Matin. Scrittu da Julian Mattei). In core à un rughjone turisticu assai, a cità tuscana hè frà e

(Articulu pubblicatu a prima volta nantu à Corse-Matin. Scrittu da Julian Mattei). In core à un rughjone turisticu assai, a cità tuscana hè frà e
A quistione di a cuufficialità piglia un’ andatura assai impurtante, è gira à un raportu di forze trà Statu francese è Cullettività di Corsica, moltu
(Articulu pubblicatu a prima volta nantu à Corse-Matin. Scrittu da Julian Mattei). Un studiu di u cabinettu « Stimulus » palesa ch’elli sò sempre di più
Sò paisoli spapersi d’Angola Omi furzuti ch’ùn temenu sole Arrampicati à a terra quallà A polvera s’appiccica à e gole Ci sò donne cun panni
I predicatori ammutuliti Era un pasculu scumpartitu in pace frà un cunventu di Cappucini è un altru vicinu di Duminicani. Ma, un bellu ghjornu, u
Prima di tuttu, mi pare necessariu di spiegà cosa hè iss’andatura. “Scustruzzione suciale” serà una vicata d’artìculi circhendu à sciappà tutti i miti giacubini ch’anu
À Ghjuvan Teramu Rocchi Portavoce Pueta fratellu, truvesti le rime Cun l’estru è l’asgiu di le alte cime. Fusti lu fanale di la nostra brama
Anzi tuttu, ci paria necessariu di spiegà u nome di a nostra rivista : Tempi. Cortu, chjaru. Ci hè dui ragioni. A prima hè semplice : hè