Etnuloghi – Jérôme Ferrari #2

“Ethnologues”, traduzzioni di a nuvedda estratta di l’opara “Variétés de la mort” publicata ind’è l’edizioni Albiana in u 2001. A prima parti da leghja quìEtnuloghi parti 1

U terzu studientu era di a razza ‘lli naziunalo-sindicalisti, Teodoru avia ‘ghjà cruciatu uni pochi di sti curiosità assai intarassanti in cità.

Petru-Paulu Cesarini, annunziò d’un sguardu neru, com’è s’iddu avia trattatu Teodoru d’inculatu. Vogliu fà una maestria par u sviluppu ‘llu muvimentu naziunalistu ed i so radici culturali. A sà chì stu sughjettu ùn pò cunvena à tutti – a so faccia sprimava chjaramenti è cù disprezzu ch’era u sintimu di Teodoru – ma hè tempu di …

Sì… piantò Teodoru. Hè tempu credu. E vò, aghjunghjì, girendusi versu l’ultimu studientu, un masciu magru è masciufemina cù i capeddi mezi-longhi è vistitu di neru, chì travaddeti o giuvanottu ?

Scuseti mi, signori, ma vi sbaglieti, mi chjamu Lesia Santucci è …

Caca ! pinsò Teò. Un mancava più chì l’ermafrodita ! Si hè scusatu.

-Un faci nudda, t’hà rispostu cù sdegnu l’essaru dubbitosu. Hè chjaru chì stessu un etnulogu maiò ùn pò veda una femina senza signi culturali muderni chì siani arbitrarii è uffendenti – fighjulò d’un sguardu stortu l’altra studienta cù un disprezzu vitturiosu. Travaddu annantu à i siti archeulogichi è ...

Quì semi in corsu d’etnulugia, facì rimarcà Teodoru.

 – Un ghjuvani à nienti tutti sti trimiseri scularii ch’ùn appartenini ch’à lu mondu di l’università francesa. Hè chjaru chì a piazza ‘lli stantari palisa un ordini culturali prufondu è mi prupongu …
Iè, iè hè veru, compì Teodoru. Lasciendu un longu silenziu, si grattò l’infurcatoghja sottu à u scagnu, dopu à un suspiru, parlò di novu:

Seti pochi ma u … comu dì? U spaziu ‘lli vosci ricerchi hè largu assai, tandu ci ponini prublema par travaddà insemi… Forsa, dopu à calchì cunsigli di metoda pudaraghju discorra cù ognunu è pruponavi una via di riflissioni più pricisa, una volta ch’avaraghju capitu, di sicura i … i vosci intarrugazioni particulari… Par asempiu pudaraghju cuntinuà cù… (faci niciu di rifletta) ... cù madamicella Cardi par asempiu, postu chì la so teuria schjarisci senza dubbitu un’esistenza nova ‘llu signari.

Dilusioni ùn ci n’era. A l’iniziu di u so mistieru, quand’era assistanti d’un prufissori d’università in banlieue, Teodoru avia intesu peghju senza cummovasi – à l’epica era solamentu culpatu da u nienti ‘lla so esistenza – nissuna altra dilusioni ùn avia tantu pisu. Dopu hè ghjunta a rinomina, accumpagnata di l’eccitazioni mentri una stonda. Una volta, à a Sorbonna, avia datu una cunfarenza nantu à l’Amazonia è s’era passatu calcosa. Parlava cù assicurezza, fendu gesta maiò davantu à una mossa numarosa stimata chì l’ascultava cù a sprissioni di l’intaressu u più prufondu. Subbitu, si hè fighjulatu – à l’usu d’un spittatori unniscienti è perversu, vidia un tipu chì l’assumidava, puru parlendu cù una cunvizioni strasurdinaria di cosi vani davantu à d’altri omi ascultendu un discorsu chì li si paria impurtantissimu. Calchì paruletti passoni in lu so ciarbeddu cù una chjarezza abbaglienta ed a forza di i cosi compii. “Mi n’impipu cumpletamenti ! ”, finì lu so discorsu cù pena. Vultendu in casa soia in vittura, ascultò a radiò. Un ecunumistu parlava incù fervori di a mundialisazioni è ‘lli so benefizii, dopu, un pulitologu avia studiatu l’ultimi parolli d’un elettu puliticu. La so voci cunvita, u nienti infinitu ‘llu so discorsu u cunsternò. Sti cosi ùn pudiani intarassà à nimu, aviani da smarrì sin’à dubità di la so esistenza. Nantu à un altru canali, una donna in calori pienghjia a morti d’un canterinu di rock, drugatu sin’à l’ossi, ed u ghjurnalistu facia rimarcà l’ampiezza di a scumparsa. Teodoru spinghjì u postu. Ebbi u sintimu terribuli ch’era intratu sin’à mai in lu campu ‘lla rialtà contru à la so vulintà, è chì sarà una suffrenza tramenda. Ma stu sintimu era stranu. Quandu semi ci sicuri d’essa in lu riali? U Teodoru chì parlava cù calori d’Amazunia era un disgraziatu candidu, o à l’inversu, era u Teodoru sgannatu ch’avia persu subbitu a facultà d’accampà u mondu? Quali di sti dui vidia i fatti tali ch’erani?
S’è sti dui Teodoru erani nati à la stessa epica, hè certu ch’ognunu avaria cundannatu l’altru di sunnioni scemu. Quistioni impussibuli da risolva.

Da seguità

Lasciate un cummentu ?

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.