A ‘Playlist’ di Tempi #2

I Beatles, Jake Bugg, Michel Polnareff, Stinky Toys, Chantal Goya, è par compia Carl Friedrich Abel ghjucatu da Jordi Savall; eccu i scelti d’oghji. 

  •  Like Dreamers Do – The Beatles.

Cumposta da Paul McCartney in 1957, forsa isciuta in 1961 o 1962, nanzu à a timpesta senza paragonu ch’hà da pruvucà in lu mondu sanu u so primu EP, Please Please Me. Vultati in Inghilterra dopu à un giru di calchì mesa in li vechji caffè di Hamburg, The Beatles ùn sò mancu cunnisciuti ed arigistrani calchì canzoni. Si senti un Paul McCartney ch’ùn hà trovu a so voci, trà li chitarri Rickenbackers imbruttati da l’amplificatori di puvara qualità ed una batteria sciambara ch’hà da veda ghjunghja, calchì mesa dopu un certu Ringo Star. A cuddata cromatica di l’iniziu basta à purtà l’arichja, ed a musica augura i baddati d’amori chì t’hani da seguità in li prussimi anni.

Pochi intarpritazioni di i Beatles da l’antri artisti sò stati riesciuti, diciaraghju nissuna guasgi, ma quandu sta canzona pricisa hè cantata da un ghjuvanottu inglesi chì cunnosci u Folk-Blues com’è nimu, l’affari hè intarassanta subbitu. Eccu una ripresa di Jake Bugg.

  • Le pauv’ guitariste – Michel Polnareff 1967

Smintichemu chì nanzu à i spichjetti bianchi tamanti è a ciuffa bionda, esistava u Michel Polnareff di l’anni 60 ch’ùn era ancu a so caricatura propria. Nanzu à i sogni d’America, avia lasciatu u cunservatoriu classicu par una vechja chitarra nant’à i scaffacci di u Sacré Cœur, n’era ch’un Beatnick chì purtava i capeddi troppu longhi par l’epica, ed hà scuzzulatu a Francia puritana cù u so primu discu. Forsa ùn ci scurdaremu di l’annu 1966 marcata da l’intrata di u rock inglesi in la cultura populari francesa. Cumpusizioni d’un pianistu virtuosu illuminatu di scimizia muderna.

  • Birthday Party  – Stinky Toys 1979

S’è seti stati occupati da u Riacquistu à a fini di l’anni 1970, è ch’aveti mancatu l’epica strana di u punk francesu, ùn fà nienti, chì i Stinky Toys hè u solu gruppu da ascultà. Quandu l’Inglesi ch’ùn sapiani mancu cantà è ghjucà aviani fattu a scelta di i vechji T-Shirts stracciati, i picculi francesi di u gruppu Stinky Toys purtavani custumi, armati cù i famosi chitarri Rickenbakers di i Beatles chì sunnavani  chjari chjari. « Birthday Party », una canzona ch’ùn s’invechja micca.

  • Tu m’as trop menti – Chantal Goya 1966

Oghji mi faciu l’avucata di u diavuli, è possu affirmà chì ci sò cosi bè, stessu in lu peghju di a canzona francesa, è mustravvi chì Chantal Goya ùn n’hà fattu chì musichi par i ziteddi di l’anni 80. In 1966, era accantu à Jean-Pierre Léaud in lu filmu « Masculin Féminin » rializatu da Jean-Luc Godard. Piccula egeria di lu muvimentu di a Nouvelle Vague, pari chì u cinemà si hè sfrinatu par idda. Eppuru lascia quantunqua calchì tituli, canzoni pop assai piacivuli, cù un rullu di batteria ed un riff di bassa chì stani in capu.

  • Preludu in re minori – Carl Friedrich Abel

Par compia stu giru musicali, un pocu di barrocu cù la Viola di Gamba ghjucata da lu  grandu cumpusitoru catalanu Jordi Savall. Intarpritazioni di u Preludu in re minori di Carl Friedrich Abel.

 

Lasciate un cummentu ?

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.