Cuntinuemi a noscia seria d’articuli nantu à i ricircatori impurtanti di i scenzi suciali. Avemi dighjà vistu parechji ecunumisti è suciologhi (truvareti i ligami in fini d’articulu) è prinsitemi oghji – di manera corta è chjara – a vita è u travaddu di Paul Samuelson. L’ecunumista statiunesi hè fra i più famosi di a siconda mità di u XXesimu seculu, rapprisintenti di a macroecunumia neo-classica è più largamenti di “sintesa” trà u keynesianisimu è i teurii classichi di l’ecunumisti di l’iniziu di u XXesimu.
- Elementi biugraffichi
Paul Samuelson hè natu in Gary u 15 di maghju di u 1915 è mortu u 13 di dicembri di u 2009. Hà passatu tuttu a so carriera à u MIT (Massachusetts Institute of Technology) in a città di Cambridge, USA. Hè natu in una famidda ebraica urighjinaria di Pologna è a crisciutu in Chicago appartesi di u 1923. Hà avutu à so tesa di dutturatu in Havard in u 1941. Hè statu cunsiglieri di John F. Kennedy è di Lyndon B. Johnson. Hà ricevutu u Prezzu di Banca di Svezia in Mimoria di Alfred Nobel, dittu “Prezzu Nobel d’Ecunumia” in u 1970. Hè statu unuratu par “u travaddu scentificu attraversu à u quali hà sviluppatu teurii ecunumichi statichi è dinamichi è cuntribuitu à un livellu più altu d’analisi ecunomichi”. Hè statu un amicu caru è cullegu di Robert Solow, un altru macroecunumistu famosu di l’anni 1950 ; d’altrondi, hani fattu tutt’i dui a carriera sana à u MIT.
- Cuntribuzioni principali à a disciplina
Hè unu di l’ultimi ecunumisti “ghjeneralisti”, vali à dì chì hà fattu cuntribuzioni impurtanti in parechji duminii di l’ecunumia. Hà ricircatu fundamenti microecunomichi à a macroecunumia, spiichendu fenomeni macruscopichi (a crescita di u PIL, l’inflazioni, a disuccupazioni ecc.) includendu i prifirenzi di l’aienti, dunqua u nivellu individuali di dicisioni. Prisintemi quì trè cuntribuzioni maiori di Paul Samuelson : (1) l’uscillatori di Samuelson, (2) u mudellu a ghjinirazioni incastrati è (3) u mudellu Heckhser-Ohlin-Samuelson, dittu mudellu “HOS”.
- L’uscillatori di Samuelson
Dui cuncetti sò impurtantissimi par capiscia l’ “uscillatori”. U multiplicatori traduci u fattu chì una crescita di l’investimentu (I) pruvucheghja una crescita più chì prupurziunali di u rivinutu naziunali (Y). U sicondu cuncettu, l’acceleratori sprima u fattu chì a crescita di a dumanda di beni d’investimenti hè più chì prupurziunali à a variazioni di a dumanda di beni di cunsumu. U mudellu di Samuelson pruponi una dinamica di multiplicatori-acceleratori chì hè cunforma à l’usservazioni empirichi. L’uscillatori hè basatu nantu à trè equazioni (surghenti : Arnaud Diemer-Cyles) :
Micca paura ! L’equazioni (1) ci dici chì u rivinutu naziunali in u periudu t (par asempiu in francesu u PIB) hè a somma di u cunsumu , di l’investimentu è di i spesi publichi . Dopu, (2) sottuponi chì u cunsumu in t è funzioni di u rivinutu in t-1 (ciò chì aveti guadagnatu l’annu passatu par asempiu) multiplicatu par a prupensioni à cunsumu (par asempiu 30%, , di u vosciu rivinutu hè spesu in u cunsumu). Infini, l’investimentu in t (3) dipendi di a variazioni di u cunsumu (funzioni di Y) è di l’acceleratori . Si po’ riscriva rimpiazzendu l’investimentu è u cunsumu par i so valori in (2) è (3) :
Sicondu à i valori di è parechji traietori di sò pussibuli (Samuelson, 1939). Samuelson identificheghja quatru situazioni par l’ivuluzioni di Y : (1) una cunvergenza monotona versu u valori finali d’equilibru Y* ; (2) una cunvergenza uscillatoria fin’à l’equilibru Y* ; (3) una seria d’uscillazioni chì formani una dinamica splusiva ; (4) una crescita munotona chì alluntaneghja Y di a so valori d’equilibru Y* senza pussibilità di ritornu. U multiplicatori hè uguali à l’inversu di a prupensioni marghjinali di risparmiu.

Stu mudellu piuttostu semplici parmetti di capiscia a dinamica di l’ecunumia, è i fattori chì spiicani chì si pidda una traiettoria o un’antra. Parechji mudelli, par asempiu u ciculu hiscksianu (Hicks, 1950) o l’uscillatori non-linearii (Goodwin, 1951), hani perfezziunatu l’uscilattori di Samuelson, piddendu in accontu a cilirità di a cunvergenza o i dicisioni pulitichi esogeni.
- I mudelli à ghjinirazioni incastrati
I mudelli à ghjinirazioni incastrati (in inglesu overlapping generational model, OLG) hani a particularità di piddà in accontu u fattu chì ci sò parechji ghjinirazioni, è chì l’aghjenti ecunomochi ùn hani micca un urizonti infinitu di vita. Quistu fattu implicheghja chì ùn c’hè micca sempri una sulidarità inter-ghjiniraziunali : l’aghjenti ùn piddani micca tutti i periodi fin’à a “fini di i tempi” in u calculu di i so dicisioni. À ritrosu, u mudellu di “criscenza uttimali” à la Ramsey (1928) sottuponini un urizonti di vita infinitu, vali à dì chì l’agenti ecunomichu teni contu di tutti i periodi à vena in i so prifiranzi.
A criazioni di stu tipu di mudelli hè aspessu attribuita à Maurice Allais (1947) eppo dopu à Paul Samuelson (1958) è Peter Diamond (1965). Peter Diamond à musciatu chì in cuncurrenza parfetta, l’equilibru di marcatu ùn hè micca sempri un Ottimu di Pareto. Hè sempri pussibuli di migliurà a situazioni di un agenti senza ditiriurà quidda di un antru. In tarmini tecnichi, quandu u capitali k* > kgolden rule una diminuzioni di u capitali parmetti d’aumentà u cunsumu. Una pruvista di capitali troppu impurtanti rendi l’ecunumia inefficienti in u sensu di Pareto. (Truvareti senza difficultà i ditagli matematichi nantu à Internet. O mandetici un missaghju è vi daraghju a ducumentazioni tecnica nantu à u sughjettu).
I mudelli OLG hani una vera utilità in a facenda di i pulitichi publichi. Parmittini d’analizà i cunsequenzi di l’altruisimu, di mudelizà sistemi ecunomichi cù un finanziamentu di i ritirati, di studià i cunsequenzi agregati di u risparmiu di l’individui duranti i so ciculi di vita.
- U mudellu “HOS” è u teorema di Stolper-Samuelson
In u XIXesimu seculu, l’ecunumistu britannicu David Ricardo a musciatu chì ancu i paesa picculi è senz’influenza maiori nantu à a pulitica è l’ecunumia mundiali hani un intarissu à u cummerciu intarnaziunali. Par splutà st’intarissu devini spizializassi in a pruduzzioni induva hani u vantaghju u più impurtanti, o almenu u svantaghju u più ridottu. Ricardo, in u capitulu VII di i Principii di l’ecunumia pulitica è di l’impositu, pidda in asempiu a pruduzzioni di l’Inghilterra è di u Purtugali. Sottupunemi chì, cù una quantità di lavoru data, u Purtagli pruduci 20 metri di linzolu è 300 litri di vinu ; l’Inghilterra pruduci 10 metri di linzolu è 100 litri di vinu. Vidimi chì l’Inghilterra hè svantaghjata nantu à i dui tipi di pruduzzioni. Purtanti, ci dici Ricardo, l’intarissu di l’Inghilterra hè di spizializassi in a pruduzzioni di linzolu. Infatti, t’hè un vantaghju rilativu in sta pruduzzioni : incù 10 metri di linzolu uttenerà 150 litri di vinu purtughesu, allora chì a so pruduzzioni naziunali hè di 100 litri. U vantaghju assulutu di u Purtugali hè più forti in a pruduzzioni viticola, hà dunqua un intarissu in a spizializazzioni in u vinu, fendu funziunà u cummarciu libaru par cumprà u linzolu à l’inglesi. Hè chjamatu u vantaghju cumparativu di Ricardo, chì funziuneghja sottu à una seria d’ipotesi : 1) u valori di u lavoru hè uguali à u prezzu multiplicatu par a quantità di lavoru ; 2) a cuncurrenza hè parfetta ; 3) i fattori di pruduzzioni sò immubili à u nivellu intarnaziunali ; 4) a pruduttività hè custanti. Hè dunqua difficiuli in a rialtà di truvà tutti st’ipotesi suddisfatti ; u mudellu firma una rifarenza impurtantissima in a capiscitura di u cummarciu intarnaziunali è hà influenzatu u sviluppu di i teurii di u cummarciu intarnaziunali in u XXesimu seculu.
U mudellu Heckscher-Ohlin-Samuelson (HOS) hè u mudellu neo-classicu “standard”. U mudellu hè sviluppatu sottu à una forma literaria da Bertil Ohlin in u 1933 è a u so direttori di tesa Eli Heckscher (dighjà in u 1919). In u 1941, Paul Samuelson è Wolfgang Stolper furmalizani un teorema, chì spieca chì u mudellu HO è aspessu chjamatu HOS, includendu a cuntribuzioni di Samuelson (1941, 1947) – è Stolper.
U mudellu HO parti di i vantaghji cumparativi ricardiani, muscendu chì i vantaghji specifichi di i paesa sò ditarminati da i dutazioni iniziali in i fattori di pruduzzioni. Sicondu à Heckscher è Ohlin u paesu si spizializeghja in u pruduttu chì utilizeghja u fattori u più abbundanti, parchì u so prezzu rilativu hè bassu. A pruduzzioni di stu tipu di beni hè dunqua rilativamenti menu cara cà a pruduzzioni di u beni utilizendu u fattori u menu abbundanti.
U teorema di Stolper-Samuelson s’enuncia siguendu issi tarmini : “una crescita di u prezzu rilativu di u beni aumenta a rimunerazioni rilativa di u fattori utilizatu di manera intensiva in a pruduzzioni di stu beni è amminurisci a rimunezazioni rilativa di l’altru fattori di pruduzzioni”.
A cunsequenza diretta di stu teorema hè chì l’iscambiu intarnaziunali faci aumentà a rimunerazioni di quiddi chì hani a pruprietà di i fattori dispunibili in abbundanza in u paesu (in i paesa spizializati in a pruduzzioni chì richiedi un lavoru qualificatu, a rimunerazioni di i lavuratori qualificati aumenta rilativamenti più). Apparisci allora a pussibilità di una crescita di l’inugualità di rimunerazioni è di richezzi in u paesu. C’hè dunqua tuttu un dibattitu ingiru à a misura di a riduzzioni di l’inugualità pruvucata da l’apartura di u paesu à i marcati intarnaziunali è a crescita di st’inugualità. Stu dibattitu teoricu hà dunqua implicazioni pulitichi forti, è devini dialugà i sferi academichi è pulitichi (includendu u populu) nantu à sti sughjetti, par chì a strada scelta fussi uttimali è dimocratica. C’hè dinù tutt’una discussioni nantu à a cunvergenza di i rimunerazioni (in particulari in i paesi povari) à l’internu di i paesi, ciò ch’ùn si vedi micca di manera empirica (Piketty, 2013)…
Samuelson hà dunqua marcatu u l’ecunumia di u dopu-guerra, cù cuntribuzioni maiori in macroecunumia, microecunumia, ecunumia intarnaziunali, ecunumetria ecc. Hè statu un attori impurtanti di l’introduzioni di i matematichi in l’ecunumia, ispirendusi par asempiu di i mudelli usati in fisica par rapprisintà i dinamichi di i sistemi ecunomichi. Par infurmazioni aghjuntivi, pudeti circà direttamenti nantu à Internet, hè famosu è ben ducumentatu, in inglesu bedda sicura, ma dinò in francesu.