Vi raccurdemu chi sta sera a Rivista Tempi vi prupone di seguità i risultati di l’elezzioni in live.
Pandemia di Sars-CoV-2, splutazione di gas di schistu, quistione razziale, participazione internaziunale à l’accordu di u clima di Parigi, à l’Organisazione mondiale di a Salute (OMS), pulitica ecunomica ecc. I dui principali candidati à l’elezzioni americane s’opponenu annant’à tutti ‘sse imbusche.
Oghje, l’elettori americani sceglieranu frà 5 candidati chì riprisentanu u partitu libertarianu, u partitu verde, u partitu republicanu u partitu demucraticu è… u cantadore Kanye West ch’hà sceltu di prisentassi per “piglià qualchi’ voti à Joe Biden”. Bella sicura, i picculi candidati ùn anu sperenza di vince l’elezzioni è si ghjucherà frà u candidatu Joe Biden è l’attuale presidente Donald Trump. Chì sò i prugrammi di i dui candidati principali di st’elezzioni? A rispota qui !
Frà u “Keep America great” di Donald Trump è u “Vote Trump out of the office” di Joe Biden si pò dumandà s’è Joe Biden è Donald Trump anu un prugramma per i quattru anni da vene.
A salute publica in piena crisa sanitaria
Prima di a pandemia di Sars-CoV-2, u candidatu hà prupostu d’abrugà à l’Obamacare chì permite à i più poveri americani di registrassi à certe assicurenze private à un prezzu modestu. 22 millioni d’americani apprufitanu di questa misura è serianu minacciatu d’esse senza cupertura di salute s’ella hè abrugata. Donald Trump è u partitu republicanu ghjutificheghjanu questa misura perchè aumenta l’impositi di l’americani è serianu un primu passu ver’ di u sucialisimu. Donald Trump ch’avia fattu a listessa prumessa in u 2016 hà dinù prumessu di rimpiazzà l’Obamacare per una Trumpcare. S’è Trump ùn hè riesciutu à abrugà cumpletamente l’Obamacare hà fattu passà una legge per taglià un pò in l’Obamacare in u 2017.

Per quantu à l’ex-vice presidente di Barack Obama, Joe Biden, vole difende l’Obamacare è rinfurzà la un pò. Al di là di u dibattitu classicu frà u sustenidori di una cupertura di salute universale è quelli chì preferiscenu un sistema di salute privatu per tutti, a crisa di u Covid19 hà fattu di a Salute publica l’imbusca maiò di st’elezzioni. Sicondu à Donald Trump st’imbusca ùn hè tanta impurtante perchè hà assicuratu chì ci serà un vaccinu da qui à a fine di l’annu è chì quandu serà distribuitu à tuttu u mondu a crisa si compierà. Joe Biden hè un pò più prudente è prupone di rende gratisi i test PCR per tutti l’americani è vole impiegà 100,000 persone per traccià i casi cuntatti di i malati.
Intervenzione in l’ecunumia vs u flosciu di Donald Trump
L’ecunumia americana hè stata colpita fortamente da a crisa sanitaria. Per u sicondu trimestru di u 2020, a pruduzzione america avia fallata da 31.4%, un sciffru mai vista da a crisa di u 1929. A ripresa di u terzu trimestru di u 2020 cun una crescita di u PIL americanu di 33% ùn hà bastatu à ricuperà e perdite di a crisa ecunumica di u covid19. Bisognava à una crescita di più di 50% di u PIL per u terzu trimestru per ricuperà tutte e perdite di a crisa.
Per risolve a crisa ecunumica, u candidatu demucraticu Joe Biden hà prupostu un pianu di rilancia di 700 milliardi di dollars. 400 millardi per cumprà bè americani per rilancià a machina ecunomica per a dumanda, è 300 milliardi dedicati à a ricerca è u svilippu tecnulogicu di l’ecunumia. Di più, u candidatu pruponu d’allevà u salariu minimum in tutti i Stati Uniti à 15$ l’ora per sustene a classa media di a sucetà.

Per quantu à Donald Trump, ùn hà troppu spiegatu u so prugramma ecunomicu per i 4 anni da vene. Hà prumesse di diminuì l’impositi cum’è mai in u scopu di crià 10 millioni d’impieghi è hà sopratuttu messu in evidenza ch’un vittoria di Joe Biden seria una catastrofa per l’americani perchè u candidatu democraticu aumenteria l’impostiti cum’è “mai ùn l’hè statu in a Storia di u nostru paese”.
America first vs “back to business as usual”
Quandu hè inauguratu cum’è 45 presidente di i Stati Uniti d’America, Donald Trump avia fattu a prumessa chì “avà, serà solamente America first (prima l’America)”. Annant’à st’aspettu Donald Trump hà bè rispettatu u so prugramma. S’è guasgi ritiratu di u Nordu di a Siria in u 2018 per lascià e milizie curde sole di pettu à e forze armate turche, hà deteriuratu e relazioni diplumatiche incù parechji paesi di l’Auropa di u Punente à prupositu di u bilanciu miliatare di certi paesi ch’hè sottu à u livellu dumandatu da l’Organisazione di u Trattatu Atlanticu Nordu (OTAN). Hà dinù felicitatu u Regnu Unitu per u Brexit, fendu a prumessa d’un accordu cumerciale “cum’è mai l’avete vistu” frà i Stati Uniti è u Regnu Unitu ancu s’è un trattatu ùn hà avanzatu per u mementu. Donald Trump, ghjè dinù a ritirata di i Stati Uniti di l’accordu di u clima di Parigi, a ritirata di l’accordu nucleare persu per impedì a Persa d’ottene l’arma nucleare è a ritirata di l’OMS chì serianu ardigni di per addebulì i Stati Uniti. S’è hè rielettu, sembra chì Donald Trump seguiterà quella pulitica è seguiterà cun a so guerra cumerciale contru à a China ch’avia principiatu l’annu scorsu.

Joe Biden hè francamentu oppostu à una tal’ pulitica aggressiva. U candidatu demucraticu avucheghja per u multilateralisimu è u ritornu d’una suluzione diplumatica cun a China annant’à a disputa cumerciale frà i dui paesi. Di più vulerebbe riturnà in l’accordu di u clima di Parigi è impedi’ i Stati Uniti di lascià l’OMS (I Stati Uniti hè u prima cuntributore di l’organisazione). Bref, un “back to business as usual” ancu s’ella pare difficiule. A presidenza di Trump hè prufundamente cambiatu u sistema diplumaticu internaziunale è u travagliu di Joe Biden per ricustruì una rilazione di cunfidenza frà u so paese è i paesi partenarii è amichi hà da esse una longa strada per u presidente.
Ma frà questi dui prugrammi cumpletamente sfarenti, seranu l’americani da sceglie. A rispota, l’averemu dumane.
Par disgrazia, ha vintu Biden, un omu disastrosu.