Ghjocu videò è miti grechi, scontru incù Paul-Antoine Colombani.

À l’uccasioni di u festivali literariu d’Altaleghje, à u mesi di Luddu 2018, Paul-Antoine Colombani, dutturanti, era invitatu à parlà di a so tesa prisintata à l’Università di Corsica. A rilazioni trà i miti grechi è u ghjocu videò. Stu paragonu pari stranu ma, di manera più seria poni a quistioni di u nosciu raportu à i raconti fundatori di i civilisazioni auropeani, mustrendu i facultà di l’imaginazioni à riinvintà i cridenzi cumuni. Eccu a noscia intarvista:

In qualchì parola quali sè? Ch’ai fattu com’è studii è parchì una tesa nantu à stu sughjettu?

Mi chjamu Paul-Antoine Colombani, socu di Pastoreccia è Nucariu in Castagniccia. Dopu u mo bascigliè literariu in Aiacciu mi sò scrittu in licenza di lettari muderni à l’Università di Corsica. Sò statu assai intarissatu da u corsu di Jean-Dominque Poli chì purtaia nant’à a literatura paragunata. Truvà u sensu cumunu è i sfarenzi trà i testi par capì a putenza literaria di l’opari. Aghju scupartu chì stu travaddu pudia nutriscia a noscia manera di studià i sucetà.

U mo sughjettu di tesa cria un ligami trà dui passioni: u ghjocu videò è a mitulugia greca, sta reti di storii “veri” chì conta è affirma u mondu. Mi paria bè d’accurdà i dui, chì l’omu ghjoca è raconta quand’iddu nasci. Chivi, a literatura cumparata parmetti d’assicurà ciò chì s’avvicina è ciò chì s’alluntana trà a mitulugia è u ghjocu videò. Par mè ùn hè micca un’ iputesa ma piuttostu una prubabilità, ciò ch’Aristote chjamaia una tesa verificabili. Di più a me tesa ùn pudia essa simpliciamenti una quistioni, ch’ùn si pò micca risponda da “Iè” o “Nò”.

Chì ghjè u scopu primu di a to tesa ? Ch’ai vulsutu mustrà?

Aghju circatu, d’una certa manera à pruvà torna chì u mitu si trova à a radica di a noscia sucetà, chì a so purusità li parmetti d’essa in ogni forma d’arti; Sicondu Mircea, u mitu hè una storia vera, è t’hà a stessa funzioni chì u ghjocu videò, malgradu u fattu ch’iddu sia una distrazzioni, t’hà a capacità di dì u mondu, dì l’omu è dì l’altru; U ghjocu videò a faci d’un’antra manera chì a literatura o u cinema parchì u so ghjucadori hè u sughjettu ma dinò l’ughjettu di a storia. U ghjocu videò ùn hà micca invintatu u racontu interattivu ma l’hà resu assai populari. George Perec, par esempiu spiega sta razza di storia particulari in u so libru “L’art et la manière d’aborder son chef de service pour lui demander une augmentation”.

Comu ai fattu par custruì a to tesa trà u studiu di i testi mitulugichi è i ghjochi?

Ogni dutturanti hà u so metudu di travaddu, eiu aghju cumpostu un corpus di pruduzzioni videò ludichi ch’aghju missu in raportu incù i miti. Ùn era micca solu un paragonu, aghju studiatu comu i ghjochi l’ani riscritti è riinvintati. Ci voli à capì ch’ùn parlu micca d’imitazioni, ma piuttostu di raprisintazioni da l’imaginazioni, à a manera di a Mimesis, com’è l’intesi Aristote. Rise of the Argonauts ùn hè mancu un’adattazioni di l’Argunotichi d’Apollonios di Rhodes ma a raprisintazioni d’un testu incù i so sfarenzi è i so sumigli. Si tratta tandu di crià qualcosa d’altru da u puteri di a fizzioni.

Scegli un ghjocu è spiegami i so ligami incù i miti grechi.

U primu ch’hè un’evidenza par i ghjucadori, ghjè God of War : un esempiu parfettu par l’utilisazioni di a mitulugia. Kratos hè un mezu diu, smisuratu, a smisura i grechi a chjamani ‘hubris’ hè faci assai paura. Si tratta d’un topos impurtantissimu i in raconta mitichi parchì raminta l’infrasata annantu à u frontispiziu di u tempulu di Delphes; « connais-toi toi- même et tu connaitras l’univers et les Dieux ». L’omu ùn devi sminticà a so piazza, hè murtali, ùn pò micca alzassi sin’à i dii, devi piddà contu di a so natura umani è tema u divinu. In God of War, Kratos rompi incù sta tradizioni antica, s’affirma com’è una putenza suprana quand’iddu tumba à Arès. Culà videmu una rumpitura trà a materia prima mitica. Forsa hè Kratos una raprisintazioni di l’omu ughjincu, individualistu. Mi pari ch’iddu incarna l’idiali americani, incù l’affirmazioni di a so forza è u disprezzu par l’omu dibuli.

Par sviluppà un prughjettu, chjamani sturiani o spizialisti di a Grecia antica i criatori di ghjochi videò?

Pensu chì i ghjucadori ùn circani micca viramenti una rialità storica, ma piuttostu l’imbienza particulari di l’epica, custruita dighjà da a literatura è u cinema, u ghjocu videò cuntinueghja di nutriscia i cunvinzioni, ùn hè micca una rumpitura franca incù a manera ughjinca di raprisintà a Grecia. Par ripiddà un’infrasata di Platon, diciaraghju chì i ghjochi videò sò a copia di a copia d’una copia. A Grecia antica hè stata cuntata, è di manera falza dighjà, dunqua u ghjocu videò cuntinueghja à falla.

Chì sò i sbagli storichi ch’ai scuntratu in i ghjochi video?

Par esempiu, a sapeti chì i statuli grechi ùn erani micca bianchì, ma pinti è culuriti? Ma in tutti i ghjochi i raprisentani sempri d’una sbiadezza strema. Quissu ghjè un sbagliu, parchì hè statu abituatu u publicu à vedali bianchi tandu l’industria culturali rispondi à st’attesa pricisa. U novu Assassin’s creed si passa in Grezia antica duranti a guerra di u Peloponnesi uppunendu Sparta è Atena, i filmetti annunziadori mosciani i statuli bianchi bianchi. Di sicura pò essa cunsidaratu com’è un ditagliu ma a significazioni hè impurtanti, semi assai attaccati senza sapè à certi raprisintazioni pricisi è ùn pudemu micca sprima una critica storica.

Par tè, a rifarenza à u mitu hè sempri hè un valori sicuru par i criatori parch’idda chjama una cultura uccidintali cumuna?

Iè è innò. Osinnò ugni ghjocu saria nantu à a mitulugia. Pensu chì a noscia sucetà hè scuzzulata da u mitu, ma micca da a mitulugia greca. Piddà a struttura di un racontu miticu pò essa una manera faciuli di scriva una storia nova, ghjè u viaghju iniziaticu d’un parsunaghju quiddu chì sarà u eroi valurosu, vincidori di i cumbatti contru à a salvatichezza. Eccu u mitu ch’hè statu scrittu à l’infinitu dapoi Gilgamesh, Thésée, Hercule, Dionysos è Œdipe. Tandu hè sicura chì sta struttura hè un valori sicuru. Ùn pensu micca ch’iddu fussi u listessu casu par a mitulugia greca; i mostri s’assumiddani sempri à un minutori, à u cintori. Sti parsunaghji facini parti d’un imaghjinariu cumunu è uccidintali chì rassicureghja u criatori è u ghjucadori, parchì sò cunnisciuti. Dopu u ghjocu videò hè divintatu intarnaziunali è i miti grechi ùn sò pìù cunnisciuti da tutti. I viaghja d’Ulysse sarani cuntati senzu chjamalli cusì. Sì i raprisintazioni cambiani u mitu stà univirsali. Nissuna civilisazioni ùn pò scappà à u mitu.

Ai scuntratu prublemi duranti i to ricerchi? Chì sò i to cunsigli par i futuri dutturanti?
Nissuna tesa ùn hè faciuli, osinnò ùn hè micca assai apprunfunditu u sughjettu. Tuttu u mondu pò fà una tesa, ma truvà una prublematica hè un antru affari. Semi aiutati da un dirittori di tesa. Aghju avutu assai prublemi duranti u me travaddu, pensu chì una tesa hè una lotta contru à sè stessu è l’altri. Ghjè com’è una scurreria di fondu induvi ci voli à minà forti à intarvali regulari.

I to cunsigli di ghjochi videò?

Prima, l’ultimu God of War, surtitu nantu à PS4, mi sò appassiunatu di stu ghjocu parchì mi piacini i pruduzzioni narrativi, è micca un imbrogliu di storii, ci voli à essa simplici è efficaci. God of War hè un mischiu di miti scritti di manera ghjudiziosi, i parsunaghji dani un sintimu di putenza è di forza. Osinnò m’hè piaciuta assai a seria di i Fallout, un mondu arruinatu da una guerra nucliaria è chì u ghjucadori devi ricunquistà, si ritrova un’antra diminsioni di l’eroi dighjà prisenti in a mitulugia greca: u fundatori, u civilizatori. Par compia, u novu Assasin’s creed, veda com’è i criatori ani ghjucatu incù a storia di a Grecia antica.

Lasciate un cummentu ?

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.