Eranu trè fratelli imbarcati ind’un vascellu
Incù l’America in capu vugavanu nant’à l’onde
U core colmu à spirenza in quellu mondu nuvellu
Di la so tarra nativa cusì lascionu le sponde
Sunniavanu à pianure, verde cum’è lu smiraldu,
À fureste lussuriante da lu sole abbagliate
Cridendusi aspittati à a cuma d’ogni valdu
Da indiani o ghjunghjiticci cù stifale riccamate
Ma lu mare chì hè scherzosu cum’è l’ire d’Arcifalu,
Ghjustu francu à Ghjibraltar, si misse à undighjà
È l’urfanelli di Cirnu capinu chì u so rigalu
Era solu un burlamondu chì si sbuffava dighjà
[…]
À entre in la barcella, era l’ultimu zitellu,
Dopu un veru viacroce trà rughjoni è fruntiere
´Ndell’ avia persu a mamma è sepoltu u fratellu
A fame li si rudia anc’u sonnu, notte è sere.
La notte era prufonda è nera cum’è un merlochju
Ellu bramava una tarra di divizia è d’armunia
´Nduve nimu si tumbava da suddisfà un santochju
È tandu a barcilluccia si n’andò di a Libia
À tre ore di matina, u sole era luntanu
In l’inchjostru di u mare a barcella s’affundia
Senza nisuna spirenza d’un salvadore marranu
Da coglie l’alme dannate chì lu mare s’ingullia
[…]
Per le sponde americane o la ripa auropeana
Pochi funu li migranti, ricivuti cù le palme
A Pasqua di a maior parte, fù una passata vana
Senza mancu un cristianu da racoglie le so salme