U scartu salariale di generu per industria è per pusizione ierarchica in Canadà.

Scrittu da Ghjuvan Santu Battestini è Sher Afghan. Incù a cuntribuzione di Alia Nabulsi, Cao Ying è Eshilama Apryl.

Riassuntu: Grazia à e statistiche nantu à a manu d’opera d’Aostu di u 2018, splutemu u scandagliu di l’attività di l’impiegati canadiani per misurà a u scartu salariale di generu per l’industria è per pusizione ierarchica è investigemu s’ellu ci hè un patronu specificu trà u scartu di salariu di generu è industrie d’altu pagamentu è occupazioni. I nostri risultati suggeriscenu chè ancu si u scartu di salariu di generu duveria diminuisce quandu e femine travaglianu in industrii è occupazione induve e donne so maghjuritarie s’è anu un livellu più altu di l’educazione è l’esperienza, u scartu di generu hè sempre altu in certi industrii chi paganu bè o incù una maghjurità di femine, cum’è a finanzia per esempiu. Infatti, certi cumpurtamenti suciali è i favurisazione di generu in certi industrie è l’occupazioni ponu influenzà u patronu stabilitu.

Introduzzione

Malgradu a migliuranza usservata l’anni scorsi annantu à e parte di e donne in a manu d’opera è a diminuzione di u scartu salariale di generu, pagamenti inugualitarii trà i masci è e femine, chì anu u stessu livellu d’allevu è i listessi attributi, ferma un prublema nantu à u mercatu di u travagliu, è i fattori chì cuntribuiscenu à quellu scartu ùn so tutti chjari. U livellu di scartu salariale di generu mostra una grande disparità trà l’industrie è l’occupazioni diversi. Cù attributi identichi, e variazioni di u scartu salariale di generu trà e femine è i masci suggeriscenu u tipu d’industria o occupazione, è dinò a distribuzione di generu di l’industria o l’occupazione sò determinanti chjave di u livellu di u scartu salariale di generu.

Hè impurtante di ricunnosce u prublema di a segregazione di generu in u mercatu di u travagliu. Certi industrii è altre occupazioni chi necessitanu forza fisica sò spessi occupati per i masci. Nundimenu, a segregazione di generu in diverse industrii è occupazioni, solu, ùn pò spiegà u scartu di salariu di generu (Arcila, Ferrer & Schirle, 2017). Invece, u scartu di salariale di generu in una occupazione si spiega parzialamentu incù a distribuzione inuguale di cumpetenze in un’occupazione è micca cù a discriminazione di generu. U discriminazione “pura” di generu seria u risultatu di a duminazione d’un’industria o d’un’occupazione per i masci.

In u stessu, Krueger and Summers (1988) analizanu ancu e discrepanzii in salarii per i travagliatori incù a stessa qualificazione. Anu pruvatu chì i a struttura di i salarii in l’industrii sò currelati per l’impiegati in e grande è piccule imprese è incù sfarenti pusizioni in i Stati Uniti. In altri palori, u muntanti di i salarii dati in l’industrie è l’occupazioni anu un impattu direttu nantu à u scartu salariale di generu.

U nivellu d’educazione hè ancu suspettatu d’esse un fattore chì cuntribuisce à u scartu salariale di generu in l’industrii. Boudarbata è Connolly (2013) indicanu chì e femine diplumate di l’università guadagnanu 6-14% di menu chè un mascu incù e stesse cumpetenze. Un’impurtante affirmazione di Boudarbata è Connolly, e femine di tutte e classe suciali guadagnanu menu chè i masci di tutti e classe suciali. Questu, suggerisce chì a discriminazione di u genere hè di tutte l’industrii è l’occupazioni, chì si manifesta in a forma di u scartu salariale. Circhendu l’interazzione trà u nivellu di salarii interdustriale è u scartu salariale, pudemu vede si u scartu salariale hè più grande in l’industrie chè paganu u megliu in Canada.

Arcila, Ferrer è Schirle (2017) pruponenu un analisi sofisticata di e caratteristiche di travagliu di e femine è di i masci in l’industrie è l’occupazioni. I fattori demugrafichi cum’è l’età, u statu maritale, u nùmeru di zitelli sò cunsiderati cum’è fattori impurtanti chì puderianu influenzà u salariu di u travagliatore. Dopu à a rilettura di letteratura è u risultatu di a ricerca, fattori cum’è a segregazione di generu, l’attributi fisichi è a sucializazione di u generu sò veramenti assuciati à u scartu salariale.

Descrizzione di i dati statistichi

U nostru studiu hè basatu nantu à u scandagliu di a manu d’opera canadiana d’Aostu di u 2018 fattu da Statistics Canada. Questu cuntene l’infurmazioni di l’individui cum’è l’età, u livellu d’educazione, u statu maritale, statu di migrazioni, a sindicalisazione, occupazione, sessu, salariu per ora è infurmazione nantu à l’ecunumia canadiana cum’è u settore d’attività, e regione, classe suciali, è maiurezza di e cità canadiane. Emu esclusu tutti l’individui ch’ùn eranu micca in a manu d’opera, i ritirati, tutti i studienti internazionali, i part-time workers, l’impiegati di l’estate, l’impreditori, è i migranti ghjunti in Canadà menu di 10 anni fà perchè u so mercatu di travagliu hè sfarente di u restu di a manu d’opera. Infatti, sò pronti à accettà un salariu più bassu cà u restu di i travagliadori. Di più, avemu inclusu una variabile per a dimensione di l’impresa.

Infine, avemu esclusu u settore pùblicu perchè sapemu chì stu settore hè distintu di l’altru per via di leie chì impediscenu un scartu salariale di generu incù a stessa occupazione. Dopu, emu sceltu d’adunisce certe industrie perchè sò similari. Per esempiu, emu addunitu l’industria di e serviziu di l’educazione cù l’infurmazioni, a cultura perchè sò similari.

U mudellu

Prima di tuttu, apprezzemu u mudellu incù l’OLS, vale à dì avemu calculatu l’impattu di u generu annantu à a paga di l’individui cù stu mudellu :

ln(Hourlywagei) = β0 + β1Xi + σFemalei+ εi (1)

Induve Xi hè un vettore di covariate chì cuntene e variàbili cum’è : anni di sperienza, u statutu maritale, a pruvincia di residenza, s’è un individuu face parte di un sindicatu, u nivellu d’educazione, grandezza di l’impresa, induve l’individuu travaglia è s’è l’individuu campa in una di e 9 cità di u in Canada o nò.

Per piglià in contu l’effettu “industria” nantu à u salariu di l’individuu, includemu un altru vettore, Industryi, chì hè un cumpilatu di 17 variabili chì rapprisentanu sfarenti industrii, cumpresi l’agricultura è a pesca, l’attività minieri, i servizi utilitarii, a custruzzione, a fabricazioni, a vendita , u trasportu, a finanza è l’assicuranza, l’educazione, i servizii cummerciali, i servizii di l’educazione, è l’ospitalità. Infine, includemu un termine interattivu trà a variabile Female è Industry per ottene FemIndustryi, u cuefficientu di questa variable, misura l’effettu di l’industria nantu à u salariu quandu l’individuu hè una femina. Cusì, u mudellu duventa:

ln⁡(HourlyWagei)= β0 + β1Xi + σFemalei + αiIndustry + δiFemIndustryi + εi (2)

In u stessu, per calculà u scartu salariale di generu in sfarente occupazioni, includemu u vettore Occupationi, un vettore di 10 variabili compostu di e diverse occupazioni date in u scandagliu di a manu d’opera. I sfarente occupazioni sò u management, l’occupazioni in finanza, in e scenze naturali, l’occupazione di salute, in l’educazione, in l’arti, i sporti, i cummerciali, è l’uperiau. Incù u vettore Occupationi, pudemu creà FemOccupationi, un termine interattivu similariu à quellu di l’equazioni (3), chì rapprisenta l’impattu nantu à u salariu d’una femina in una occupazione. Allora, l’equazioni duventa:

ln(HourlyWagei) =β0 + β1Xi + σFemalei + θjOccupationi + γFemOccupationi + εi (3)

Allora, per truvà a scartu salariale di generu per ogni industria, WageGapi in industria i, ci vole à calculà:

WageGapi= β0 + σ + αi + δi – β0 – αi WageGapi= σ + δi (4)

Induve Wagegapi hè u scartu salariale trà e femine è i masci in percentu.
Incù u stessu metudu, pudemu avà truvà u scartu salariale di generu in l’occupazione j. Tandu, ci vole à calculà:

WageGapj=σ+γj (5)

Induve WageGapj hè u scartu di generu in occupazione j, espressi in percentu.

Resultati è analisi

I) U scartu salariale di generu per industria

Fighjendu à l’ospitalità, ch’hà u salariu per ora di u più minimu, pudemu vede da a table (1) chì ci hè un scartu salariale di trà e femine è i masci in u settore di 6,79%. Questu ùn hè micca una surpresa perchè a table (1) mostra ancu a cumposizione di masci è femine in tutte l’industrie, induve u 59,4% di i travagliatori in quella industria hè femina. E ragioni spieghendu perchè l’industrie incù salarii similiarii anu sfarenti scarti salariali di generu cum’è l’agricultura, seria perchè ci sò più masci chì participanu in l’industria paragunendu incù e femine, incù i masci chì rapprisentanu u 71,88% di l’industria. Una quantità bassa di femine in un’industria puderia creà una cultura in l’industria induve e femine ùn anu posti superiori, è allora u scartu salariale di generu hè sopra a media chì hà stimatu inizialmente grazia à l’ usu di l’equazioni (1).

Malgradu u fattu d’avè salarii similarii, u scartu salariale di generu cambia assai trà ogni industria. Per esempiu, si l’industria di a salute è l’industria di a custruzzione anu salarii simili, di $ 28,43 è $ 29,51 rispettivamente, ci hè quantunque una sfarenza significativa trà i dui scartu salariale di generu (cù femini guadagnendu solu 6,68% di menu chè i masci in l’industria di a salute è 22,81% di menu chè i masci in l’industria di a custruzzione). E ragione spieghendu questu puderebbini esse evidentementeu fattu chè e femine rapprisentanu un grande numeru di l’infermiere o duttori. Di più, pudemu vede da a table(1) chì l’industria di a custruzzione hè assai duminata da i masci, cù u 86.66% di a industria custituita da masci in u nostru esemplariu.

Finalmente, lampemu un uchjata à l’industrie incù u più altu pagamentu per a nostra ipostesa. L’industria miniera paga bè perchè ci hè l’estrazzione di minerali impurtanti. In ogni casu, ci hè 14% di femine travagliendu in quella industria. A mancanza di femine in una industria cusì alta pagata mostra chì e donne ùn travaglianu in questa industria ben pagata, forse per i bisogni fisichi per realizà u travagliu, l’impiegati devenu move in e regioni di u Nordu per travaglià è i candidati ùn sò numarosi, è sarìa più prubabile chì un masce movissi di pettu à una femina. Cusì, truvemu un scartu salariale di generu di 33,9% in l’industria miniera.

L’industria di a finanza è d’assicuranza hà un gran scartu salariale di generu di 22,86%. U settore di a finanza hè cunnisciutu per esse duminatu da un spiritu d’impresa masculinistu, ma in u nostru scandagliu, femine rapprisentanu u 66.51% di l’industria. D’abitudine ci hè un ligame trà un percentu altu di femine in una industria è un picculu scartu salariale di generu. Nundimenu, in finanza è assicuranza ci hè un gran scartu salariale di generu. A ragione puderia esse chi ci hè una tradizione di duminanza masculina in quellu settore.

Ùn ci hè micca un specìficu patronu trà u scartu salariale di generu è à u nivellu di pagamentu di l’industrie. Si pò usservà chè u scartu di salariu pò esse grande per certe industrie male paghendu ma dinù per certe industri paghendu bè. Invece, i motivi darreti u scartu di salariu è a diversità industriale è e caratteristiche di generu di l’industria specifica, cum’è a quantità di femine travagliendu in una industria.

In ogni modu, quandu fighjulemu à l’industrie chi paganu u più, pudemu vede chì u scartu di salariu hè sempre sottu à u 20%, pò esse perchè quelle industrie, cum’è l’industria miniera, sò duminati da i masci. Ma, quandu fighjulemu à i servizii d’educazione è i servizii prufessiunale, scientificu è tecnicu, ci vede chì ci hè un grande scartu salariale di generu è quelle industrie ùn sò duminate da un generu. In l’industria di servizii prufessiunale, scientificu è tecnicu, ci hè una spiegazione è serà chì ci sò principarmenti i masci chi uccupanu i posti ben pagate è e femine uccupanu i posti amministrativi, pagati di menu. Per l’industria di servizii d’educazione, ricordate chì ùn avemu micca includitu u serviziu pùblicu in u nostru mudellu, allora i risultati ch’avemu trovu so per e scole private ​​è l’università private, chì anu un scartu salariale di generu. Infine avemu trovu chi u scartu di salariu un hà una correlazioni cù u salariu per ora ma pò esse spiegatu per i cumpurtamenti suciali è per a cumpusizioni di generu di l’industria.

II) U scartu salariale di generu per occupazione

Fendu usu di u stessu mudellu per analisà l’effettu industriale, pudemu calculà l’effetu di l’occupazioni nantu à u scartu salariale di generu. I risultati di l’occupazioni ci dà infurmazioni addizziunali chì pudemu utilizà per analizà cum’è u scartu di salariu in Canadà cambia trà diverse occupazioni.

Table (2) mostra u salariu orariu, a cumposizione di generu per i 10 occupazioni in u scandagliu di a manedopera canadiana. Usservermu chi l’occupazioni di cultura, di fabricazione è d’utilità anu u stessu salariu orariu ma anu una cumposizione di generu sfarente cio chi cambia allora u scartu salariale di generu. Table (2) mostra chì l’occupazione in a fabricazione è l’utilità anu un scartu salariale di generu di 20,37% ciò chì vole dì chè e donne guadagnanu 20,37% di menu chè i masci. Nundimenu, in l’arti, a cultura è u sport u scartu salariale di generu hè menu forte è hè di 9,58%. Pudemu spiegà questi fatti per e caratteristiche di e dui occupazioni è u fattu chè in fabricazione è utilità ci hè solu 17,88% di femine.

Di più, l’arti hè una industria speciale cù e so pruprietà è cumpurtamenti suciali, similiariu à manera di l’industria finanziaria chi tene i so propri cumpurtamenti. Table (2) mostra chì l’occupazione di fabricazione utilità anu un scartu salariale di generu di 20,37%. Nundimenu, l’occupazioni in l’arte, a cultura, è u sportu e femine guadagnanu 9,58% di menu chè i masci, questu hè devutu à e caratteristiche di e dui occupazioni cum’è l’occupazioni in fabricazione è utilità incù un scartu di salariu trà l’omi è e donne di 17,88%.


Di più, vidimu chì per posti cummerciale u scartu salariale di generu hè di 13,50%, ciò chè logicu incù ciò ch’avemu trovu in altre industrie similare. Posti in a ricerca naturali è posti di pruduzzione anu un scartu salariale di generu assai altu di 33,49%, hè u piu altu. Cum’è si vide in Table (2), stu postu hè uccupatu solu da 14,10% di femine è u scartu salariale di generu pudaria esse currelatu à a duminazione d’un postu per i masci o e femine.

I nostri risultati quandu analizemu u scartu salariale di generu per i diversi posti truvemu risultati similiari à quelli chì avemu truvatu per industrie. Cusì, i mutivi spieghendu una sfarenza trà l’industrie è i posti di salariu trà l’omi è e donne so a cumposizione di generu di l’industria è di u postu è e ”tradizioni” di l’indsutria o di u postu è micca u salariu di u postu o in l’industria.

Cunclusione

Sicondu a nostra analisi, u scartu di salariu di generu varieghja trà 6.08% è 33.9% trà industrie è varieghja trà 6.9% è 33.5% trà i posti. Una parte di u scartu salariale di generu pò esse spiegata da e sfarenze di cumposizione di generu in l’industrie è i posti. Più ci sò femine in un’ industria o un postu, menu u scartu salariale di generu serà prisente.

Puderemu cumplettà stu studiu ecunumetricu per un studiu sociològicu nantu à i cumpurtamenti suciali in l’industrie è in i posti per avè una visione più interessante per spiegà u scartu salariale di generu in Canada, è cusì, in l’economia occidentali.

Hè statu usservatu chì ùn ci era un patronu specìficu chì u scartu salariale di generu varieghja rispettu à u nivellu di salariu di l’industria o di u postu. Sicondu à e nostre usservazioni dopu à avè cuntrullatu per tutte e carrateristiche di pruduttività ci hè sempre un scartu di salariu trà i masci è e femine. I risultati di st’articulu mostranu chì ci seria cumpurtamenti suciali chì sarianu rispunsèvuli per l’esistenza di un scartu di salariu di generu. A sucializazione di generu seria dinù un’idea spieghendu un scartu salariale di generu sfarente trà industrie è pusizione ierarchica.

Fonte:

Arcila, A., Ferrer, A., & Schirle, T. Occupational segregation, skills, and the gender wage gap.

Drolet, M. (2001). The persistent gap: New evidence on the Canadian gender wage gap.

Fields, J., & Wolff, E. N. (1995). Interindustry wage differentials and the gender   wage gap. ILR Review, 49(1), 105-120.

Gannon, B., Plasman, R., Ryex, F., & Tojerow, I. (2007). Inter-industry wage differentials and the gender wage gap: evidence from European countries. Economic and Social Review38(1), 135.

Krueger, A. B., & Summers, L. H. (1988). Efficiency wages and the inter-industry

wage structure. Econometrica: Journal of the Econometric Society, 259-293.

Moyser M. (2017 March 9). Women and Paid Work. Retrieved from

https://www150.statcan.gc.ca/n1/pub/89-503-x/2015001/article/14694-eng.htm

Statistics Canada (2016 September 15).Variant of NAICS 2012 – Labour Force. Retrieved from http://www23.statcan.gc.ca/imdb/p3VD.pl?Function=getVD&TVD=253608&CVD=253609&CPV=8.2.5&CST=01012012&CLV=1&MLV=6

Lasciate un cummentu ?

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.