D’appressu à Emile Durkheim, a suciulugia hè a scenza di i fatti suciali, hà pà oghjettu di spiegà una rialità suciali.
I fatti suciali poni essa fatti nurmali è patulogichi, ma ùn sarani micca fatti psiculogichi ò biulogichi. Emile Durkheim pensa chì issi fatti sò cullettivi, vò dì ch’iddi asistini fora di l’omu è ch’iddi s’imponini à iddu. Par asempiu, a manera di vestasi è di manghjà sò fatti suciali parchì l’omi sò furzati à adupralli rispittendu certi reguli imposti da a sucità.
Quandu l’omu ùn rispetta micca sti reguli, a so appartinenza à u gruppu suciali ùn hè più ricunnisciuta, si trova allora fora di a sucità. Pà Durkheim ci vò à studià sti fatti com’è « i cosi», senza purtà un intaressu à i raghjoni parsunali di l’omu. Stu puntu di vista si chjama u Holisme, ghjè una visioni ughjittiva di l’omu. D’appressu à iddu, i cumpurtamenti individuali ùn si pudariani spiegà senza rifarenzi pricisi à i strutturi suciali, à u mezu suciali induv’iddu campa l’omu.
Piddemu l’asempiu di u so libru «Le suicide », publicatu in 1897, in quissu libru, Durkheim circa à spiigà u fenomenu di u suiccidiu, partendu d’analisi statistichi (sessu, famidda, rilighjoni) è smintichendu tutti i raghjoni parsunali di i parsoni chì si sò tumbati. Da u so studiu, hà scupartu chì l’indici di suiccidiu cambia in uppusizioni à u nivellu d’integrazioni suciali di l’omu. Un indici di suiccidiu bassu sarà segnu d’un ligamu suciali forti, ma un indici di suiccidiu forti sarà u segnu d’una puvartà di ligami suciali tràl’omi. Di a listessa manera, vidimu chì in a sucità corsa, induva i ligami trà ghjenti sò forti, ci n’hè pochi suiccidii.
Una suciulugia di l’integrazioni
Durkheim vulia un’unioni di a sucità, di l’istituzioni è di i valori. Difinisci una vera tippulugia di a vita in sucità, custruita nant’à dui tippi pussibuli ; A sulidarità mecanica, in qualessa l’omi si voni assumiglià è campà insemi in a listessa sucità, era u sistemu d’una sucietà anziana. A sulidarità organica, induva l’individualità di l’omu passa nanzu i bisogni di u so gruppu suciali, ghjè u sistemu in qualessu campa a sucità muderna. D’apress’à u suciulogu, i ligami trà l’omi sò suciali, culturali è ecunomichi è sarani più o menu forti in funzioni di a putenza di a cuscenza cullettiva ; mentri a so zitiddina, ogni omu hà da amparà parechji ublicazioni suciali imposti da u corpu suciali.
Pà compia, hà scupartu chì certi sucità campaiani in una situazioni ditta « d’anumia », quissa a situazioni ghjunghji quandu i reguli suciali ùn bastani più à cuntrullà l’omi, si pruduci tandu una razza di sucità induva l’omu prifirisci a so individualità à u corpu suciali.