François Pernin hè medicu di furmazione. Hè dilegatu regiunale di l’Urganizazione Médecins du Monde, è hè u presidente di a Cuurdinazione di Lotta contru à l’Esclusione (CLE), chì lotta, contru à i prublemi di puvertà in Corsica. Face parte di quelli chi hannu ricevetu a ligione d’onore in lu 2021, per u so invistimentu cume medicu mentre a crise sanitaria. Intervista di un cumbattente di prima linia d’issa crise.
Questione : quist’annu, l’onori sò aghjudicati à e persone chì fubbenu in prima linia di fronte à a crisa sanitaria. Ch’hè statu a vostra riazzione à l’annunciu di a vostra nomina ?
François Pernin : Quandu simu medichi, quandu simu assuciativi, ùn si ricerca micca l’onori. Eppuru, quandu questu ci hè accurdata, s’accetta perchè hà un sensu. Hè un umagiu di a nazione à tutti quelli chì hannu pigliatu parte à a lotta contru à a Covid19. Hannu sceltu e persone simboliche, sapendu ch’è daretu ci sò e squadre. A me prima riazzione, era l’emuzione di vede ch’è a ligione hè stata aghjudicata à Joëlle Ferricelli, infirmiera à l’ospidale di Bastia [morta in nuvembre in seguit’à a Covid, ndlr] hè una marca per tutti i medichenti chì sò morti d’issa malatia è chì moreranu d’issa malatia.
Per contu meiu, aviu duie specificità : mi sò subitu purtatu voluntariu per vene in aiutu à l’uspidale. Sò cascatu malatu prestu. Hè u simbulu ch’issa midaglia hè rimessa à tutti quelli chì si sò purtati voluntarii ind’è l’associi è chì hannu uperati contr’issa malatia, in carrughju, in i centri d’alloghju, criendu nove azzioni. Hè dopu à a tistimunianza di i malati, aghju vistu e squadre medichenti ch’operavanu incù tutta e so cumpitenze, a so umanità, u medicu à l’aiutu, senza sminticà tutti quelli chì hannu permessu ch’è e rutulelle funziuneghjanu, l’agenti amministrativi, i tecnichi… Issa midaglia, cum’è ch’è la piglii, cume ripprisintendu l’attori di e so squadre tutte intiere.
Q. : Pudete parlà mi di u vostru risentu à u mumentu di a vostra mubilisazione ? M’avete mintuvatu ch’avete chjapatu a covid19 ?
F. P. : Eru à l’uspidale in u sirviziu induve s’accugliava i malati in marzu-aprile. I prima malati di a covid19 ghjunghjianu è scupriamu issa malatia, eramu poch’armati per cumbattela. Aghju 40 anni di carriera in l’uspidale, è aghju scupertu l’uspidale cum’è eiu ùn l’aviu mai cunnisciutu, cintratu annantu à a so missione per piglià cura di i malati. Nimu ùn s’interrugava annantu quessu, ognunu à u so postu è incù un’organisazione esimplare perchè era statu presa lucalmente, à l’internu di ogni uspidale, è ch’è variava adattendusi à a cullata di a ghjunta di i malati. Hè per quessa ch’è eiu so subitu statu pienu d’amarezza da a risposta fatta da u Ségur di a salute. S’è i medichenti sò cuntenti d’avè una crescita di salariu da veru miritata per e nutrice è l’aiuti-medichenti, eppuru ne dumandavamu assai più : dumandavamu a ridefinizione di a missione di l’uspidale publicu, è l’arrestu di l’evuluzione versu « l’uspidale intrapresa », l’uspidale pruduttivistu chì rilega a so missione di salute publica. Hè quessa ch’è aspittavamu di u Ségur di a salute.
Q. : Ch’hè u vostru risentu rispettu à a pulitica purtata in Corsica è in metropuli à prupositu a crisa sanitaria ?
F. P. : À prupositu di a pulitica di a salute, u presidente di a Repubblica avia parsu capisce mentre a crisi ch’è l’uspidale duvia esse rifurmatu, è u Ségur di a salute ùn hà micca datu apertura à issu livellu. Per ciò chì hè di u restu, mentre a prima crisi, ci era per mè una crisa di l’infurmazione. I ghjurnalisti ùn hannu micca ghjucatu u so rollu, ci hannu datu un’infurmazione ansiogena e cunfusa, dendu a parola di listessu modu à dilla ghjente cumpetenti ch’hà i incumpetenti. Ùn hannu micca ghjucatu u so rollu di verificazione di l’infurmazione è u passaghju d’un messaghju chì era di salute publica è di cittatinanza, è hannu purtatu a quistione di e libertà individuale in un periodu induve ùn era micca u sughjettu. Era quessa u messaghju dà fà passà perchè quandu simu ghjovani è in bona salute, ci vole à sapè ch’è simu purtadore putenziale di un virus chì pò tumbà à l’anziani, u persunale medichendu. Issu messagiu hè quellu di una certa disciplina citatina.
À u livellu puliticu, seriu più muderatu : quandu ci hè una crisi mundiale, nimu ammaestra cumplittamente e date, è tuttu hè inaspittatu. Ci hè necessariamente un pocu d’esitazione. Devemu rispittà una disciplina è e misure chì sò statu date sò e bone, chì ci venenu da u Mediuevu: isulà si, pruteghje si, purtà un maschera… Quessa si facia mentre a pesta nera è per a lepra, sò e sole arme ch’è avemu per avà. È quandu serà pussibile, u vaccinu serà a soluzione. A vaccinazione hè un’arma chì face effettu à u livellu individuale è sopratuttu à u livellu cullettivu, ùn ci vole micca à esità à fà si vaccinà. Tuttu ciò ch’è eiu senti annantu à u sughjettu, contru à a vaccinazione, sò e tesi più o menu cumplette, in ogni casu male infurmate. Nimu deve diffonde isse teurie alarmente è false.
Q. : Avete di e timore annantu à e seguite di a crise sanitaria ? In particulare riguardu à u mancanza di vaccinazione pussibile rispettu à, cum’è a sottuliniate, u cumplotismu circunvicinu ?
F. P. : U vaccinu, oghje, l’avemu assai prestu grazia à e nove tecniche, è grazia à e pussibilità di produzzione. Per avà, simu à u principiu di a vaccinazione ma quessa và accelerà si. Credu ch’è in e simane è i mesi ch’hannu da vene, pudemu copre grande parte di a populazione è hè a migliore arma per arristà a diffusione. Hè priventivu. Una volta a malatia virale hè stallata, ùn avemu ch’è e duttori per medicà, chì permettenu ghjusta di passà a fasa d’infizzione virale, ci vole bè à capisce quessa. Una di e cumplicazione chì nimu hà parlatu in a stampa hè a cumplicazione vasculare : hè un vìrus chì hà un putenziale annantu à i vascelli, chì caghjuneghja e flebite è i prublemi pulmunari murtali.
À lu nivellu lucale, credu ch’è tutte l’isule hannu una furtuna geugrafica, per pudè appiicà e regule sanitarie di prutezzione di modu originale, cuntrullendu i testi di e persone chì ghjunghjenu è in mentene li una dicina di ghjorni apparte. Hè ciò ch’è certe isule sò riesciutu à fà incù un tassu d’infizzione praticamente nullu, cum’è a Nova Caledonia è a Nova Zelanda. In Corsica, avemu dumandatu u « Green Pass » d’istate, hè statu ricusatu purtroppu. Hè statu megliu appiicà issa volta quì, megliu capitu. Credu ch’è a Corsica hà a furtuna di avè a so insularità. U « Green Pass » seria statu salutiferu per a Corsica.
Q. : Site estremamente implicatu in e quistione di puvertà in Corsica, per voi chì site statu l’impatti d’issa crisi sanitaria annantu à e populazione precarie ? In senu à a cuurdinazione di lotta contru à l’esclusione, chì cambiamenti è ostaculi avete scuntratu ?
F. P. : Credu di circondu ch’è a Covid hà da ghjucà cum’è un acceleratore di un finominu chì hè quellu di a puvertà, a lu livellu naziunale è mundiale. A Covid ghjoca un rollu di rivilatore per certi, è d’acceleratore d’issa puvertà. U numeru di poveri hà da aumintà, certi hannu persu u so travagliu, o ùn hannu micca pussutu avè un travagliu in particulare in Corsica, mentre a staghjone estiva. Di più, quelli chì facenu un travagliu micca dichjaratu ùn sò mancu indennizati da e misure di disimpiegu parziale. Dunque u numaru di poveri bruttalmente auminterà quandu u vela di a lotta contru à l’a Covid averà sparitu è ch’è avemu da fà i conti. Di più, a situazione di quelli chì sò dighjà poveri và aggravà si, è u guvernu sà assai benchì hannu da cuntà annantu à l’aiutu alimintare. A fame hà da esse una rialità. Tutte e misure furnite da l’aiutu alimintare a u livellu assuciativu hannu da esse rinfurzate. Quessu sarà un finominu splusivu, soprattuttu à u livellu naziunale. Ci sarà una forma nova di crisa ch’era statu dighjà cumminciata cùn quella di i ghiletti gialli. Alcunu partitu puliticu ùn hè a voce di i poveri, nissuna interfaccia di a sucità ùn hè a voce di i poveri. Vanu sprimà si dirittamente in carrughju.
Issi novi poveri averanu hannu una cultura sfarente, vanu scopre si poveri mentre elli ùn lu eranu micca capunanzu. Hannu d’altri medii di lotta ch’è quelli chì hannu dighjà rinunciatu : ci sò e reti suciale in particulare chì facenu ch’è a situazione risica d’esse splusiva. Quessa ùn hè ancora statu anticipatu à u livellu puliticu, quandu issu finominu esiste da tandu assai à longu à u livellu assuciativu, u numeru di benefiziarii s’hè accrescutu di modu assai impurtante in certe assuciazione : da 20 à 40 % in particulare per l’aiuti d’urgenza è l’aiuti alimintare. Ciò ch’è avemu avutu dinù, hè ch’è i vulintiarii sò ghjenti anziani in generale, sò stati ubbligati à arristà di friquintà u publicu perchè era priculosu. Dunque avemu fattu una chjama à a pupulazione è avemu avutu più di 380 persone per esse vuluntarii. Quessa ci hà fattu un acquistu di ghjovani, chì qualchì volta si sò fidelisati è chì hannu purtatu di novi modi di fà. In Corsica, un’idea di fà un « food truck», vene à dì un camiò di risturazione di carrughju per la ghjente è i poveri, ch’è elli sianu in carrughju o chì ùn hannu micca cucina in casa. Hè a risposta di un chjamu à prugettu naziunale chì hè statu ritenutu. Lucalemente, ci sarà un novu spaziu di vita per i senza dumiciliu fissu affinch’è elli ci si trovanu un modu di vive più prossimu da a so rialità per à pocu à pocu, incù sucialisate li di più.
Vogliu mintuvà dinù l’implicazione di l’imprese private chì, spuntaniamente, o sullicitate, participeghjanu à issa lotta ch’è troppu à spessu imagineghjanu esse di a molla i sirvizii publichi. L’imprese private piglianu l’iniziative : una banca chì hà finanziatu l’uspidali di Bastia è d’Aiacciu, chì hà finanziatu dinù à u livellu di l’offiziu di i HLM u rinnuvamentu di lughjamenti vacanti perchè troppu sgradati. Quessa hè un’azzione formidevule. Dinù, una firma di magazeni hà lanciatu un’operazione chì si chjama « la tocca solidaria », ciò chì ci hà permessu di racoglie migliaie d’euri. Avemu dinù l’esempii di i crowdfunding lanciati da l’Università di Corsica. È l’azzioni individuali di vicinanza, sopratuttu in li paesi, chì ùn sò micca abbastanza valurizati. Quessa, ci vole à mustrà lu, avemu bisognu di vede l’esempii chì si facenu in altrò per multiplicàli.
Q. : Cume cunsiderate u futuru prossimu cuncirnendu a crisi sanitaria, in Corsica è annantu à u cuntinente ?
F. P. : À u livellu di a puvertà, averemu una splusione di a puvertà cum’è si ne hà mai parlatu capunanzu. Ci vole ch’è quessa sia rialmente cunsideratu cum’è un prublema puliticu maiò : hè un prublema chì hà da tuccà 12 à 15 milioni di persone chì soffrenu, quessa hà da tuccà nanzi tuttu i ghjovani chì diminuisce a spiranza di vita. Hè pruvatu ch’è li più poveri vivenu 11 anni di di menu ch’è la ghjente li più asgiati. A puvertà tumba. È quessa hà da dà nascita à un’ecunumia parallela, hè un prublema puliticu maiò. Ci vole à crià un ministeru di lotta contru à a puvertà, per piglià a puvertà in tutti i so aspetti. Ci vole à fà a guerra contru à a puvertà. Issu ministeru feria a ricirca, a prospettiva, sperimintazione. A Corsica hè in avanzu nant’u sughjettu, perchè à u livellu di u Padduc, quessa hà iscrittu a cartula di lotta contru à a precarietà. Avemu dicisu, incù a mandatura attuale, di un pianu di lotta contru à a precarietà. L’assuciazione hannu participatu à a so elaburazione di u pianu, chì hè dinù scumplettu, a so messa in ballu hè dinù troppu lenta ma avemu francatu u micca. In Corsica, a puvertà hè un prublema puliticu.
Per a crise sanitaria ella stessa, medicalemente, ci vole ch’è u Ségur di a salute ridefinice e missione di salute publica è admette ch’è u spidale publicu hè quà per una missione chì ùn hè micca marcante. Ùn pò micca esse benefiziariu. Di più, devemu implicà e strutture private assai più officialmente in a lotta contru à trà a covid19.
Devemu dinù rende un reale umagiu appughjatu à i medichi liberali è nutrice liberale chì facenu tantu travagliu è ch’è nimu ùn hà micca abbastanza ringrazià nemmenu. Issa crisi sanitaria, ùn sapemu micca quantu di tempu hà da durà, ùn cunnuscemu a so gravità, ùn ammaestremu nunda. Eccu chì rende umilu, perchè quessa contru à rispunsevule individualemente per allentà la.
Ognunu pò operà individualmente contru à a puvertà è contru à a crise da azzione di vicinanza assai prossime. Ci vole à ch’è alcunu sia esimplare, vale à dì sapè pruvucà e vucazione à interrugazione.