In quelli tempi di festa, u foie gras apparisce cum’è un cibu d’eccezzione in Francia è in numerosi paesi. Eppuru, daretu à quellu alimentu si piatta una trista verità.
Ghjè nant’à u duminiu di a Peyrouse chi’ L214, un associu di prutezzione di l’animali, decide d’investigà. Quellu duminiu di Dordogne hè statu ricumpensatu da una medaglia d’oru à u Concorsu Generale Agriculu è hè ancu un centru di furmazione. Ghjè in quellu locu riprisentantu di e megliore pratiche di produzzione à u nivellu naziunale, chì l’associu hà ottenutu ritratti illustrendu di e cundizione di vita è di morte lacrimevule per l’anatri.
Chì sò quelle pratiche ?
Prima di tuttu, solu i maschii seranu techjati. E femine sò tandu ammuntati in i pubelle incù i masci « inatti », in i quali elli mureranu di fame o d’asfissia, sfracicati sottu à u pesu di i so pari. Da i primi attimi di a so vita, l’anatri rimanente vedenu u so beccu brusgiatu : una pratica dugliosa supposta evità e ferite s’è l’anatri venenu à batte si. Dopu un tempu passatu in esteriore, l’anatri sò inchjustrati in cabbie, seranu techjati hà l’aiutu di pompe pneumatiche mentre una dodicina di ghjorni. A u mumentu di a tichjera, sò ammuntati per gruppu di 5 o 6 in un cumpartimentu di 1 metru quatratu, senza luce esteriore è in un rimore di ventilatori acciuncante, ciò chì li assicura un ansietà impurtante.
A tichjera di l’anatri hè penibile è dà locu à prublemi rispiratorii è ancu altre malatie. Difatti, u percentuale di murtalità mentre ‘ssu periodu hè da u 10 à u 20 volte più impurtante ch’è in tempu nurmale.
U so fecatu avendu aghjuntu più di 10 volte a so maiurezza nurmale, l’anatri sò apiccati à capu in ghjò, cù u fine di riceve un bagnu electrificatu pè sturdisce li nanzu à a tombera. Eppuru, certi ripiglianu cunniscenza è sò tandu cuscente quand’è elli si sbiutanu di u so sangue.
A tichjera, una pratica contruvertata
A tichjera hè illegale in l’Unione Europea, eccituatu 5 paesi : A Francia, l’Ungaria, a Bulgaria, una parte di a Belgica è a Spagna.
Difatti, a direttiva di u 1998 cuncirnendu a prutezzione di l’animali stipuleghja ch’è « alcunu animale ùn hè alimentatu o abbeverati di tale manera chì ne risulta suffrenze o danni inutuli. » Certi paesi anu dinù iscrittu quella interdizzione in a so propia legislazione.
Eppuru, a Francia ùn pare micca pronta à arrestà quelle pratiche arcaiche. Hè u primu pruduttore incù 75% di a produzzione mundiale. Quella eccezzione pò esse duvuta per appuntu ch’è u Foie Gras face parte di u patrimoniu culturale è gastronomicu prutettu di a Francia.
Tandu, un scandagliu YouGov rializatu da L214 in u 2015 annuncia chì 51% di i francesi serianu à prò di l’interdizzione di a tichjera di l’anatri è di l’oche, è chì 33% ricuserianu di cumprà lu pè ragione etiche ligate à a suffrenza animale.
S’è a lotta pè a prutezzione di l’animali è e so cundizione di vita cuntinueghja, esiste oghje alternative à u Foie Gras d’anatra, in particulare cù i pasticci vegetali cum’è u Faux Gras cummercializatu da Gaia, è numerose ricette sò dinù dispunibile per quelli chì vulerianu mette e mani in pasta !