L’Italia fascista hè sempre a cicciriaga di a cumunità nant’à Internet ed hè à l’urigine d’abbastanza memes nant’à e rete caghjone di e so cattive performanze per a Seconda Guerra mondiale. Si vede spessu illustrazioni burlendu si di l’armata taliana cume quì :
qualchì memes nant’à e rete à prupositu di l’armata taliana
Ancu noi Corsi, avemu l’abitudine (è l’orgugliu sopratuttu) di sottulineà u fattu chì siamu stati u solu pezzu d’Auropa liberatu da noi stessi contru à i fascisti ch’eranu abbastanza debuli. Ma perchè l’Italia hà performatu cusì male per a Seconda Guerra mundiale ? Perchè l’ambizioni di Mussolini di rigenerà “un imperu Romanu” cun a Corsica, Nizza, a Savoia, a Grecia, a Jugoslavia è tutte l’altre “province” ùn sò state accumpagnate d’una putenza militare cum’è quella di a Germania capace d’attaccà ed invade quasi tutta l’Auropa ? Da un’ ideulugia imperialista affidatta nantu à l’irredentisimu ed u risorgimento d’un anticu imperu à a disfatta cumpleta di l’armata taliana, l’invasione di a Sicilia ed u Meziornu di u paese è a guerra civile frà i partigiani è la Republica di “Salò” fin’à a morte di u “Duce”, pruvaremu di dà luce à prupositu di questu mumentu interessante di a Storia di l’Italia.
In u 1939, i due principali cunsiglieri militari di u “Duce”, u Generale Pietro Badoglio è u Maresciallu di l’Aria Italo Balbo eranu opposti à una dichjarazione di guerra contru à a Francia è a Gran Britagna perchè u paese ùn era prontu à una guerra cusì impurtante è cunsigliavanu d’aspettà finu à u 1942 per rigenerà l’armata talian è mudernizà l’industria militare per una guerra di longu andà. Nundimenu, u Duce, ben sicuru di a vittoria finale di a Germania e per essere sicuru di mangià si a torta hà insistatu per dichjarà a guerra in u 1940. A cunseguenza, a cunniscite : l’armata taliana ùn hà pussutu francà l’Alpi contru à un’armata francese esangue.
Un paese micca prontu ed esangue per la guerra chì s’avvicina
Infatti, i due cunsiglieri avianu a ragione è sapianu chì l’armata taliana ùn era pronta per a guerra à causa di e so intervenzione militare furestere frà u 1935 è u 1939. Era stata occupata per trè anni in Spagna da u 1936 finu à u 1939 à lottà contru à i republicani spagnoli cun Corpu di e Truppe Volontarie (CVT) induve 75 000 omi è 750 aviò anu cumbattutu à fiancu à u Caudillo Francisco Franco, capu di i naziunalisti spagnoli per a guerra civile spagnola. Era anche occupata in Etiopia, invasa da l’Italia in u 1935 per creà un imperu culuniale cum’è a Francia è a Grande Britagna ed infine occupata ad invade l’Albania in u 1935-1936. Tutte queste guerre anu avutu un largu costu economicu ma anche umanu : insomma, ci hè statu 24 000 morti è 200 000 feriti da queste guerre ed una ecunumia ruvinata mentre chì a Germania ùn s’hè implicata tantu in l’intervenzioni furestere ed hà possu costruì una vera armata pronta à a guerra. Inoltre, i generali ùn eranu prumossi secondu à e so performanze nantu à u campu di bataglia ma piuttostu secondu à a sofideltà à a causa fascista. Di più, u paese mancava di un sistema d’educazione militare efficace per furmà ufficiali di qualità pronti à a guerra muderna è facia affidamentu per l’allenamentu nantu à l’ideulugia fascista. Risultatu : Generali fideli ma incumpitenti nantu à u campu di battaglia.
Un’ ecunomia paisana ed un’ industria militare ch’ùn eranu pronte per a guerra tutale
Sorghje un antru prublema quandu si capisce chì l’Italia di prima era una sucetà rurale, cun un’ industria debule, pronta per un conflittu di cortu andà ma ch’ùn l’era manc’appena per una guerra tutale. A pruduzzione taliana avia a capacità di sustene una guerra per unu o dui anni, à u massimu, caghjone di a mancanza di risorse naturale – impurtante per a guerra – muderna cum’è u petroliu è u carbone per fà funziunà e fabriche. Queste carenze sò state fatale per u paese chì ùn l’hà fattu à pruduce cun efficacità tank, aviò di combattimentu, arme è munizioni. Da u principiu di a guerra, solu u 25% di l’armata era statu rifurnitu bene … ma cun arme di a Prima Guerra mondiale ! I capi di l’armata ùn avianu anticipatu u fattu chì a guerra avia cambiata è s’aspettava à una guerra quasi identica à quella di a Prima Guerra mundiale. U restu di l’aramata ùn era statu rifurnitu bè è mancava d’arme è munizioni. Di più, la maghjurità di i cannoni taliani ùn eranu funziunali, l’aviò ed i tank eranu tutti obsoleti, è questu finu à a fine di a guerra. Solu u 50% di l’aviò funziunava in u 1940, ciò ch’hà impeditu l’armata taliana d’operà in u mare mediterraneu contru à l’Inghilterra.
U truccu magicu di u Duce per multiplicà e divisoni di l’armata !
U veru prublema di Mussolini per fà a guerra era a mancanza di divisoni per oppone si à a Francia è à l’Inghiterra in Africa di u Nordu. Per rassicurà u so alleatu Hitler à prupositu di u numeru di divisoni, u “Duce” hà avutu l’idea di multiplicà u numeru di divisioni di modu artificiale. Infatti, ci vole trè battaglioni per fà una divisione. Mussolini hà avutu l’idea di caccià un battaglione in ogni divisione per creà altre divisioni. Avà, ci vole dui bataglioni per una divisione. Più divisioni, ma una pessima putenza di focu più pessima contru à u nemicu. U risultatu hè statu una vera risa : fracassu in Francia, in Grecia, in Jugoslavia ed in Africa di u Nordu per finisce cun l’invasione di u paese da e forze americane in u 1943 è a caduta di a dittatura fascista in u 1945.
Fonte : Hitler’s Italian allies, Mac Gregor Knox