I travagliadori aurupei contru à l’inugualità salariale : i taliani pronti à dimissiunà
L’inugualità salariale, tema à l’onore dapoi qualchì annu, ferma un prublema seriu annantu à l’inseme di u cuntinente, duve e donne t’anu una paga più bassa di 16% cà i masci. U signalamentu di u scartu di remunerazione trà i sessi hè di regula in u Reamu Unitu è in Francia, induve un indice di l’ugualità prufeziunale fù messu in ballu u 1ma di marzu di u 2019 pà l’imprese di più di 1000 cullaburatori. Eppuru, a lotta contru à iss’inugualità chì duranu t’hà sempre guai à imponesi in certi paesi aurupei.
Sicondu u studiu The Workforce View in Europe 2019 indiziata da ADP, u sustegnu à a dinuncia di l’inugualità salariale trà omini è donne cresce in Auropa. Più d’un quartu di l’impiegati (u 27%) stima ch’un signalamentu duveria esse messu in ballu in drentu à a so urganisazione.
A pussibilità d’issu signalamente hè cunsiderata cum’è strà bona in Italia (u 30%) è in Francia (u 29%). Sò i travagliadori Neerlandesi chì sò u menu allettati d’issu genaru di misura.
Intantu, cala a tullarenza di i travagliadori aurupei di pettu à l’inugualità salariale : guasgi 60% dichjaranu ch’elli cercarianu un antru impiegu, s’elli amparavanu chì a so impresa t’avia una pratica cusì inugualitaria.
Sò i taliani chì sò i più pronti à lascià u travagliu soiu à u 73% contru à i francesi, ch’ùn sò cà u 43% à dichjarà esse capaci à dimissiunà un casu simule.
I ghjovani sò i più rivultati di pettu à issa pratica
Frà mezu à e quattru generazione raprisintate in lu studiu, sò i Milleniali (nati in l’anni 1980-1990) chì sò i più rivultati di pettu à i scarti salariali sopra à u genaru. In Francia, sò più d’un quartu à cunsiderà chì a dinuncia d’issa razza di pratiche hè di primura. Trè quarti si dicenu ancu pronti à cambià d’imprese s’elli scuprianu discriminazione cusì da u so patrone.