À l’ora di a riforma di u bascigliè, semi tutti stati attenti à u statutu di l’insignamentu di u corsu à u liceu pà l’anni chì venenu. È puru, in terminale, i ghjuvanotti chì amparanu sempre u corsu à a scola ùn sò cà 17% di i sculari sincondu à a Cullettività di Corsica, vale à dì una parte chjuca chjuca di i liceani.
Hè capita chì ci tocca à assicurà l’insignamentu di u corsu à u liceu è à rinfurzà u so pesu à u sicundariu ma s’elli so cusì pochi i sculari, tandu ci vularia à circà dalli una piazza di primura à u primariu è à a scola materna. Dapoi a circulare Savary, isciuta in u 1982, a lingua è a cultura corsa raprisentanu 3 ore di corsu à a settimana pà, fora di u bislingu. Ma ognunu a sà, colpa à un prugramma sculare caricatu è à a falata di a corsofunia, isse 3 ore ùn so micca sempre fatte è à spessu ùn sò micca stende d’immersione vere. Tandu ci vularia à pinsà l’insignamentu di u corsu à modu novu, chì issa manera d’amparà ùn pare micca cusì intarissante.
Claude Hagège, L’enfant aux deux langues : a prumuzione d’una scola bislingua
Ind’è u so libru L’enfant aux deux langues, u linguistu Claude Hagège difende un’educazione scularia bislingua chì cummenciaria prima di u cullegiu. Sicondu a prima parte di u libru, e capacità d’amparera linguistica è i sensi di i zitelli sarianu più sviluppati prima l’età d’ondeci anni. U so prughjettu hè ligatu à a furmazione di l’Europa è u scopu hè chì ogni zitellu parli duie lingue : a so lingua materna, chì currisponde à a lingua naziunale, è una altra lingua europea fora di l’inglese (talianu, spagnolu, portughese…). Postu chì ùn so tantu numarose e famiglie bislingue, a siconda lingua a devenu amparà à a scola i zitelli. A siconda parte di u libru prupone issu mudellu d’amparera :
- amparà una lingua viva straniera à partesi da 6 anni (2ore/ghjornu)
- ci vole chì a lingua sia vista cume un mezu di cummunicazione pà discorre cù l’altri è micca solu come un corsu : si tratta quì di fà un corsu in lingua straniera (storia, giugraffià, matematica…) è micca un corsu di lingua
- creà un sistema d’immersione cù scambii internaziunali di i prufissori, chì i corsi sianu dati ind’è a so lingua materna
- a generalisazione di l’insignamentu bislingu
- ùn sceglie l’amparera di l’inglese pà impedisce chì l’altre lingue sianu tralasciate da i sculari. L’inglese sarà amparatu più tarde da i zitelli è ùn pone micca prublema postu chì hè una lingua internaziunale chì s’impieca in ogni locu è chì t’avaranu i mezi d’amparera ch’ellu ci vole.
Pinsà l’amparera di u corsu à partesi da a riflissione di Claude Hagège
Oghje chì ghjè oghje in Corsica, una parte impurtantissima di i zitelli ùn parla più, o pocu, u corsu. Pà quelli chì u parlanu in casa, hè supranatu da u francese quand’elli ghjughjenu in scola. Sicura li tocca à i genitori chì parlanu u corsu à amparà lu à i so figlioli ma sicondu à l’INSEE in 2004, solu 35% di i Corsi parlavanu corsu in casa soia cù i figlioli è si po pinsà ch’elli sò ancu menu. A scola ferma dunque un mezu d’amparera impurtante è ancu si a lingua corsa ùn hè micca una lingua straniera (ben chì…) po esse valurizata da u travagliu di Claude Hagège. Ùn si tratta micca quì di e scole bislingue ma di e scole « nurmale » induva i zitelli anu 3 ore di corsu à a settimana. Sicondu u libru è u metudu di u linguistu francese, ci vularia à rinfurzà l’insignamentu di u corsu in scola materna è à u primariu, chì sò l’anni quandu e capacità di u zitellu sò e più alte è quandu u corsu ùn hè micca un insignamentu facultativu, cum’è in cullegiu o in liceu. Cusì, i zitelli chì ùn anu a furtuna di sente parlà corsu in casa sarianu avvezzi à impiecà la ind’u spaziu publicu, cù i so cumpagni è i so prufissori è tandu si pudaria dà cresce l’intaressu di i sculari pà u corsu, ciò chì hè un primu passu versu una sucetà bislingua…