U 5 di farraghju di u 1807 u ghjinirali di a Patria Corsa, l’omu u più famosu di a nostra storia sarrava l’ochji pà l’eternu in Londra. Natu in Merusaglia u 5 d’aprili di u 1725, Pasquale Paoli, uppunenti accanitu di a causa francesa rigalarà à a Corsica a so independenza da u 1755 à u 1769. Nemicu di a Francia, Paoli hè cunnisciutu, aduratu è hà ispiratu parechji paesi di u mondu cum’è I Stati Uniti o l’Ingliterra. Ghjè quì, in Londra, chì u nostru ghjinirali hà da sceglia l’esiliu pà dui volti. Difensori di a Corsica contr’à Genova pò contr’à a Francia, Paoli intratteni rilazioni incù u Regnu Inglesu. Dopu a presa di puteri di a Francia in Corsica, Pasquale Paoli scegliarà l’esiliu inglesu pà u sempri.
Mentri a so vita sana Paoli travagliarà pà una Nazioni Corsa, pà u so dirittu di campà libara incù una munetta, un’università, un’ armata, una bandera, una festa di a nazioni, un’innu, è a prima custituzioni. Una lotta rimarcata da parechji omi famosi di l’epica cum’è Voltaire o Rousseau chì pruponi a so piuma pà a scrittura di a custituzioni di a nazioni corsa. I Stati Uniti s’ispirani d’issu scrittu pà fà a custituzioni di u paesi.
Paoli, l’Ingliterra è un scontru. Quiddu di Boswell, scuzzesu mimurialistu famosu chì scrivarà annant’à issu populu accanitu di libertà è annant’à Pasquale Paoli, eroe. Pà una piccula isula, issu omu, cumbattenti curaghjosu avia un spiritu beddu apartu, solu animatu da una voglia di veda ogni populu campà libaru!
Londra. Un esiliu. Paoli camparà in parechji lochi di a cità. Mayfair par asempiu. È pò a vita chì passa. Ma Pasquale Paoli ùn hè statu sminticatu da i soi o da l’inglesi. Una statula in marmeru si trova in Westminster Abbey, a più famosa casa rilighjosa di Londra. Parechji corsi o amichi di a Corsica chì stani in Londra s’impegnani ogn’annu à salutà u ghjinirali è à cunsirvà a nostra mimoria.
U 3 di farraghju d’issu annu, parechji corsi chì campani in Londra o chì erani simpliciamenti di passaghju in a cità anu participatu à a cummimurazioni di u Babbu di a Patria Corsa in a ghjesgia « St Pancras Old Church ». È cust’annu ci eru! Chì furtuna è chì onori! Iè chì onori pà una corsa di 31 anni di pudè marchjà annant’à i passi di quiddu chì alimenta a storia di u so populu dapò a so zitiddina. Dumenica u 3 di farraghju di u 2019. Ci voli à pisà si in freccia chì l’appuntamentu hè à 9 ori è mezu in ghjesgia. Ci hè u sciuscettu ma u soli si mostra di tantu in tantu. Una bedda ghjesgia, chjuca ma bedda, cum’eddu si pò veda in Corsica. Surrisi caldi, visi di corsi è d’inglesi. A nostra bandera è un spuntinu pà a fini di a messa. Sgiò curà saluteghja a nostra prisenza. Un caffè caldu, qualchì biscotti è surtimu in u ghjardinu di a messa. Eccu, pudemi parta annant’à i to passi o sgiò Paoli. Camminendu, un omu, inglesu chì cunnosci bè a storia ci spiega a vita di Paoli, i lochi di a so vita è quissu, locu di a so morti. Paoli sarà intarratu quì in u ghjardinu di a ghjesgia « St Pancras Old Church ». Parchì? Parchì ghjè quì chì l’omi stragneri ma famosi sò intarrati. Era una cummemurazioni simplici, ma bedda incù donni è omi, ghjovani è anziani unurati d’essa quì è soprattuttu fieri d’essa figlioli d’issa tarra corsa.
À ringrazià vi o Sgiò Paoli pà ciò chì ci’aveti rigalatu. Grazia pà a nazioni corsa, ùn sareti sminticatu!
« A me vita sana, a possu dì, hè stata un ghjuramentu incissanti à a libertà » Pasquale Paoli