Amsterdam: cultura, tulleranza è libertà!

Amsterdam hè una cità cumplessa è passiunanti. Prugressista, ribedda, burghesa è tulleranta.

Un pocu di storia

À u XII seculu a custruzzioni di una diga (dam) annant’à u fiumi Amstel dà u nomi Amsterdam à u paesi stallatu in issu locu. In 1538, a cità cumincia à smarcà si cum’è un centru cumerciali impurtanti à u Nordu di l’Auropa. Hè dipendenta di a Spagna

 In 1578, Amsterdam entra in guerra contr’à a Spagna. Dopu à issa guerra di 80 anni, i “Pays-Bas” ani vintu i spagnoli è ani ottenutu a so indipendenza. U XVIIsimu seculu hè cunsideratu cum’è u primu seculu d’oru di Amsterdam. Ghjè à iss’epica chì a casa cumuna di a Piazza di u Dam hè stata custruita è chì a cità hè divintata a risidenza di l’intillittuali è di l’artisti chì, scappendu da i guerri chì si prisintavani in Auropa, si sò rifugiati in issa cità pruspera. I guerri incù l’ingliterra, i truppi prussiani è francesi ani missu finalmenti fini à dui seculi di prusperità. In 1810 Amsterdam diventa capitali. Duranti a prima guerra mundiali u paesi hè statu imparziali. Pà a siconda guerra i truppi nazisti ùn lasciani micca a scelta, cunquistendu u paesi u 10 di maghju di u 1940. A parsecuzioni di i ghjudei in Amsterdam hè a tappa a più oscura di a storia: 100 000 ghjudei dipurtati in i campi di sterminazioni. Anne Frank hè stata una di i vittimi famosi di l’occupazioni. Oghji Amsterdam ferma sempri u centru intellettuali di u paesi. Cità industriali incù a tagliata di i diamanti, multiculturali incù un parcentu d’immigranti. A capitali neerlandesa si prisenta oghji cum’è un simbulu universali di tulleranza è di libertà.

Spassighjati è cultura

Chì piacè di pruminà in issa cità. A dulcezza di u culori rossu è ghjaddu di u vaghjimu o u rigalu di i culori di u veranu è di i so tulipani. Piglietti una bicicletta è andeti longu à i canali di u quartieri Jordan. Pà campà una sperienza di più pudeti dorma annant’à un bateddu, una “péniche” è prufità di a maraviglia rigalata da Amsterdam. Una cità calma. Sì pò veda musei magnifichi cum’è u Museu Van Gogh induva si trova a cullizzioni a più maiò di u mondu di l’opari d’issu artistu famosu chì hè Vna Gogh. A prisintazioni d’issa cullezzioni parmetta di suvità crunulugicamenti u sviluppu artisticu di Van Gogh è di a so vita. Cunteti dui ori pà una bona visita. U museu Rijksmuseum, un museu naziunali hè cunsacratu à beddi arti. U museu di a casa Rambrandt hè una casa chì si trova annant’à a Jodenbreestraat, induva Rambrandt, pittori famosu anch’eddu hà campatu da u 1639 à u 1656. Ùn ci voli à mancà a casa di Anne Frank, ghjuvanotta dipurtata in lu 1944. Dopu à u Palazzu Imperiali, u ghjardinu botanicu, andeti à spassighjà in u Vondelpark, u più maiò di i giardini di a cità. Passeti una sirata in u “Red Light District” chjamatu u quartieri rossu chì hè un quartieri animatu incù i so famosi vitrina incù neoni rossi, induva donni ghjovani è menu ghjovani aspettani u clienti. Puseti in i caffè bruni o campeti a spirienza Heineken incù a prisintazioni d’issa biera più chì cunnisciuta. Menu cunnisciutu ma magnificu locu di quista cità, ci voli à veda u Begijnof chì hè un locu piattatu induva ci hè un embiu di tranquillità è di riposu. A corti data di u 1300 è ci sò casi pittureschi induvà campavani rilighjosi. Un picculu marcatu di i fiori ci parmetta di girandulà, nudda di straurdinariu ma qualcosa di piacevuli.

Allora partiti quandu?

 

Lasciate un cummentu ?

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.