Giordano Bruno

Quand’ellu si parla di precursori pè l’astrunumia, si pensa subitu à Copernic, Galilei o Newton. Ma ci n’hè un altru chì hà rivuluziunatu a pinsata annantu à u mondu: Giordano Bruno. Hè statu u primu à dì chì u celu ùn era micca un spaziu chjosu, ma chì a pianetta si truvava in un spaziu infinitu. Hè u primu chì hà scupertu l’esistenza di l’universu è a pussibile esistenza d’altre pianette.

Giordano Bruno hè natu in u 1548 in Nola, vicinu à Napoli. U so nome di nascita hè Filippo, u scambiarà pè Giordano in umagiu à Giordano Crispo chì li imparerà a metafisica. In u 1565, entra in un cunventu duminicanu, u San Domenico Maggiore, è diventarà prete in u 1573. Ma dui anni dopu, in u 1575, malgradu l’insignamentu di a teulugia à i ghjovani, Bruno cumminciarà à avè i dubiti in a so fede.

In u 1576, sarà accusatu d’eresia è li tuccarà à scappà. Tra u 1576 è u 1578, Bruno insignarà l’astrunumia pè sopravive è sarà ubligatu à cambià à spessu di cità, ciò chì u purterà in Francia è ancu à a corte di u rè di Francia Henri III, trà u 1580 è u 1583, saranu trè anni di pace è di sicurezza pè Bruno. In u 1584 è u 1585, Giordano bruno publicarà sei libri annantu à l’universu è a presenza d’altre pianette. In u 1586, Bruno lascia a Francia pè andassine in Allimagna.

In u 1592, Bruno hè arrestatu da l’inquisizione dopu à una litica cù Giovanni Mocenigo è sarà imprigiunatu in San Domenico di Castello. Sarà dichjaratu ereticu in u 1600, dopu à ott’anni di prucessu. Sarà, infine, brusgiatu vivu u 17 di ferraghju di u 1600 annantu à u fucarone di u Campo Dei Fiori in Roma.

Statula di Giordano Bruno, Campo Dei Fiori in Roma

Giordano Bruno hè menu cunnisciutu chè altri sapienti cum’è Galilei perchè era un monacu duminicanu, era un filosoffu è un scrittore chì rimittia in causa l’esistenza di Diu. Pè a Chjesa, Bruno hè u male perchè era un sprupositu à l’epica di rimette in causa a piazza di Diu in l’universu, ancu di più da a parte d’un prete. Bruno ùn hà mai pussutu pruvà e so sperienze è dunque ùn hè mai statu ricunnisciutu cum’è un sapientone.

U so viaghju in tutta l’Auropa durante sedeci anni u renderà famosu. Grazia à u scontru cù u rè di Francia, Bruno scuntrerà dinù a regina d’Ingliterra è Shakespeare chì s’ispirirà di Bruno pè certi persunaghji cum’è ind’a so opera « Pene d’amor perduto ».

Giordano Bruno hè un partigianu di e teurie eliocentriche chì dicenu chì e pianete gravitanu ingiru à u sole, di Copernic. Bruno anderà più luntanu chè Copernic chì pensava chì u sole era una stella unica allora chì Bruno pensa chì ci n’hè millaie è chì l’universu hè infinitu, è chì ci hè parechje pianette. Bruno dice chì Diu ùn hè micca fora di l’universu ma face parte di tutte e materie: hè cusì ch’ellu nasce u panteisimu. Hè quì a vera rivuluzione di Bruno: tuttu ciò chì l’omu cridia era falsu, ma era una vera offesa pè a Chjesa. Ciò chì hè straurdinariu ind’e scuperte di Bruno hè chì sò state fatte solu cù a so pinsata, ùn hà mai pussutu fà sperienze pè pruvà ch’ellu avia a ragiò.

U scontru cù Giovanni Mocenigo in u 1591 fù a fine di Giordano Bruno postu ch’ellu hà ricusatu d’insignalli a mnemotecnica è dunque Mocenigo u rimetterà à l’inquisizione. A so morte fù tragica perchè nimu sapia perchè st’omu era cundannatu à u fucarone. E so ultime parolle funu « Avete più paura à dà sta sentenza ch’eiu à ricevela ».

Dece anni dopu à a so morte, e so scuperte saranu cunfirmate da Galilei chì sarà ghjudicatu da u listessu tribunale chè Giordano Bruno, ma ùn sarà micca tombu chì rinuncerà à e so credenze in u 1633.

Giordano Bruno fù un precursore straurdinariu di e scenze muderne.

Un commento

  1. Brava, Eletta d’avè amminttatu a Giordano Bruno, chi a Galilei, tuttu ognunu u cunnosce, invece Giordano Bruno sta anc’ava scunisciutu…..

Lasciate un cummentu ?

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.