Ghjacumu Thiers

Natu in Bastia in u 1945, Ghjacumu Thiers hè un scrittori corsu famosu di u XXesimu è di u XXIesimu seculi. Faci parti di i militanti culturali ditti « generazioni di u 1970 ». Faci monda scritti cunnisciuti oghji grazia à certi cantadori corsi, è parechji libri cum’è A Funtana d’Altea (chì hà avutu u premiu di u libru corsu di u 1990 è quiddu di i littoriicorsi di u 2013), U Balcone (premiu di u libbru corsu di u 2016), ma ancu racolti di puemi cum’è L’Aretta Bianca (premiu di i lighjitori corsi di u 2007). I so opari sò à spessu tradutti in parechji lingui !

Ma Ghjacumu Thiers scrivi dinù opari teatrini, è li piaci soprattuttu a sprissioni annantu à una scena pluralingua incù l’Istitutu Internaziunali di Teatru di u Mediterraniu. I so azzioni sprupusitati in st’istituzioni mediterranei li anu valutu parechji distinzioni : u Premio L’Astrolabio d’Oro (in Pisa in u 2011), u Cavaliere della Soledarietà Italiana (in Roma in u 2006), u Premio Nazionale per l’Ambiente « G.Merli » (in Roma in u 2009).

Dipoi l’annati 70, travadda à spessu à u liveddu di a criazioni d’attrazzi chì ghjovani à un’amparera di u corsu più ricircata è abburdevuli pà tutti. Hè statu à u capu di u CAPES di a lingua corsa è, pà ciò chì cuncerna u Scopu di Sviluppu di a Lingua Corsa (incù l’Assemblea di Corsica in u 2005), hè statu à u capu di i travaddi di u Cumitatu Scientificu, chì sò sirviti di stalca à stu scopu di u 2007-2013, aduttatu in u 2007. Presida dinù L’Accademia di I Vagabondi, cumpunenti literariu di u Cunsigliu di a Lingua Corsadipoi u 2012.

Ghjacumu Thiers, agregatu da l’università, hè oghji un prufissori emeritu incaricatu di a missioni « Criatività » à l’Università di Corsica, da u quali hè statu à u capu di u serviziu culturali da 1994 à 2013.

A missioni « Criatività » hè custretta à l’attività di u Centru Culturali Universitariu. Incù i tema « Stalchi umani » è « Risponsabilità sucietali », ghjè una cumpunenti di u tritticu s’accupendu di u prughjettu Campu XXI. Si riaffibbia à sviluppà un animazioni di natura trasversali cuncipicendu a nascita d’una dinamica culletiva. Ghjova à pruveda l’acchjappu di cambiamenti culturali necessarii annantu à a stalca d’un muvimentu di mudeddi è di capacità d’innuvazioni micca impurtati.

Un puema di Ghjacumu Thiers :

Innu

Hè lampatu quellu voceru
Di tondu à li me sensi
Mi cusgite le primure
Mi mucidisce la mente
Mi lighjite libri arcani
Chì ciambottanu lamenti
Chì ellu pianti lu voceru

Hè lampatu u caracolu
Di tondu à lu me capu
È mi ne fate lu chjerchju
Di tantu sangue landanu
Duve li spavechji vechji
Vanu à ciambuttà l’umanu
À l’eternu
Chì ellu pianti lu caracolu

Hè lampata a granitula
Di tondu à la me storia
M’ete toltu lu locu
Di li me sognimemoria
Vanu vani cunfratelli
Chì ciambottanu misteri
À l’infernu
Chì ella pianti a granitula

Fate li piantà issi mughji
Fate li squassà issi chjerchji

Hè tramuntata l’angoscia
Accampata di timori
In a pianura di e brame
Si incamina un chjarore
È per l’alba cusì linda
U to crede s’innamora

Indirizzate issu lume
Chì ellu corghi à la madre.

Lasciate un cummentu ?

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.