A lingua corsa è a Sardegna

A lingua Corsa è a Sardegna.
« A lingua Corsa saria più parlata in Sardegna cà in Corsica. »
Hè vera, in parti. Ùn hè micca un pesciu d’aprili. Saria, sicondu à certi sciffri, più parlata in
u Nordu di a Sardegna (Gadduresu, Sassaresu).
I Corsi parlendu u Corsu sariani tra 90 000 è 160 000, più o menu. Sariani 125 000 i
locutori di Sassaresu (da Sorso finu à l’Asinara) è 100 000 pà u Gadduresu (triangulu
equilaterali di 60 km di latu da S.Teresa Gallura/Lungoni – Viddalba/Vidda Echja – Budoni)
In fatti, a lingua Corsa parlata in Sardegna ferma assai sfarenti di quidda parlata in lu
2018 in Corsica, veni da i seculi XVI, XVII è ancu prima.
A lingua Gadduresa parlata in Santa Teresa conta mori parolli Corsi, a cità essendu stata
literalamenti culunizata da i Corsi duranti i seculi passati. A prova essendu i nomi di
famidda prisenti in Santa Teresa (Nicoli, Tramoni…).
A maiò parti d’issi parsoni hè urighjinaria di a Corsica Suttana, com’è l’anzianu merri di
Santa Teresa (Nino Nicoli).
In issa cità, certi parolli fermani infuenzati da u Corsu, com’è a parolla « patecca »
(Pastèque/Pastecca) chì si dici inveci « sindria » ind’a campagna vicina di Santa Teresa è
ind’è u restu di a Sardegna. L’asempiu tippicu di l’usu di a parolla catalana sindria hè un
asempiu parsunali di una discussioni incù un omu di a Maddalena annantu à a pulitica,
sicondu à eddu, « Li 5 steddi ? Sò rossi com’è la sindria ! / Sas 5 isteddas ? Sunt rujus
coment’è sa sindria !»
Pà spiicà i nosci argumenti, piddemu u primu articulu di a dichjarazioni di i diritti di l’omu in
Corsu, Gadduresu, Sassaresu è Sardu.
Corsu : « Tutti l’omi nascini libari è uguali di dignità è di diritti. Sò dutati di raghjoni è di
cuscenza è li tocca à agiscia trà eddi incù un spiritu di fratiddanza. »
Gadduresu : « Tutti l’omini nascini libbari e pari in dignitài e diritti. Sò dutati di rasgioni e di
cuscenzia e deni operà l’unu cù l’altu cù ispiritu di fratiddanza. »
Sassaresu : « Tutti l’ommini nascini lìbbari e uguari in digniddai e diritti. So dutaddi di
rasgioni e di cussènzia e dèbini agì l’uni cu’ l’althri cun ippìritu di fraterniddai. »
Logudorese: « Totus sos èsseres umanos naschint lìberos e eguales in dinnidade e in
deretos. Tenent sa resone e sa cussentzia e depent operare s’unu cun s’àteros cun
ispìritu de fraternidade. »
Pudemu paragunà a lingua Corsa incù quidda di Gaddura è di u circondu di Sassari. In
fatti, a prisenza di l’articulu definitu « su/sa ( Gad.Sas : lu/la), sos/sas (Gad.Sas : li » è di i
plurali in -s marca una sfarenza maiò trà i trè lingui è u Sardu.
Un autori dicia, indè a trasmissioni di Pierre-Jean Luccioni « Tempi fà », chì u Sassaresu
s’assumiddava piuttostu à u Corsu parlatu in u circondu Aiaccinu. Saria ancu pussibuli
d’affirmà u so parè parchì i varianti prisintati prima sò assai vicini di a lingua nustrali. Si pò
parlà incù un Sassaresu è essa capitu parfettamenti.
Ùn saria micca listess’afari trà un Corsu è u Logudoresu, pinseti ?
U Logudorese hè parlatu da l’Anglona (Nulvi) fnu à Macumere, cità di u Punenti di a
Sardegna, vicina à Aristanis/Oristano.
S’è no femu un paragonu incù u Corsu incù una sola frasa, i sfarenzi saltani à l’ochji :
« Su gadduresu est su limbàgiu faeddadu dae sa gente chi istat in sa banda nord-orientale
de Sardigna. »
In Corsu : « U gadduresu hè a lingua parlata da a ghjenti chì stà inde a parti « Nord-
Urientali di a Sardegna ».
A manera di parlà in Sardu pari, à i nosci arechji, com’è latinu parfettamenti cunservatu. U
parè hè piuttostu veru, incù a prisenza di i plurali in « os/as » (domos/abbas pà
casi/acqui), i neutri in « us » (tempus), -men « lumene » U sardu cunserva ancu i prunomi
parsunali (ego pà eiu…), i verbi in -are/-ere/-ire pà -à/-è/-i’.
In Corsu, in Gadduresu è in Sassaresu, i plurali sò tutti in -i, senza prisenza di genaru
particulari (i o li casi/l’acqui/ i tempi/i lumi) .
Tutti iss’asempii dani à u Sardu una dimensioni latina forti. Issa lingua, à u cuntrariu di a
Corsa/Gadduresa/Sassaresa, hè stata infuenzata da l’arabu è u catalanu/spagnolu incù
parolli com’è : facussa (cocomeru – Arabu), matessi (listessa / ancu prisenti in
Gaddura/Sassari – Cat.), ventana (fnestra/ ancu prisenti in G/S – Cat.), matalufu
(strapunta – Cat.), cassola (suppa di pesci – Cat.), impanada (pani incù carri – Sp.).
A lingua di l’isula vicina hè ancu stata infuenzata da i Bizantini (450 anni), i Grechi, i
Germani è, avà, i Taliani.
Incù un pocu d’imprudenza, pudariami truvà a lingua sarda un pocu arcaica, incù
prununcii di u cacuminali « dd » vicina di un « tsgi (pianamenti esageratu) ». Issa
prununcia vali ancu pà u Gadduresu è u Sassaresu, mai in lingua nustrali o in Catalanu
d’Alghero.
Infni, pà dà una cunclusioni, a capiscitura mutuali pari faciuli trà un Corsu è un Gadduresu/
Sassaresu. Si pò andà – u ghjovi – annantu à u marcatu di Santa Teresa, cumprà articuli à
bon pattu è parlà Corsu mentri chì saria guasgi impussibuli di parlà Corsu incù un «
Mamuthone » di a Mamoiada (Logudorese).

2 commenti

  1. « A lingua Corsa saria più parlata in Sardegna cà in Corsica. »
    mi pare ch’ell’ùn ci ‘ole micca à mischjà u sacru e u prufanu.
    s’ell’hè vera chi corsi chi scappavanu a ghjustizia e a culunisazione frencese si sò ‘nstallati in Sardegna suprana s’ell’hè vera , dinnù , ch’elli sò ghjunti ‘ncù a so lingua di tandu (e u corsu di tandu era di più sputicu che quellu d’oghje) e chi parulle corse auprate oghje ‘nù u gallurese sò parulle sputiche chi duerianu ghjuacci per vultà a a nostra lingua , ùn si pò dì chi u gallurese hè corsu .
    hè vera , è ci ‘ole a dilla , chi u corsu d’oghje hè di più che mai suttumesu a u più à a lingua frencese (assai di più mercatu in tuttu u suttanacciu), ma dinnù a u talianu (assai assai in Bastia e ‘nù u Capi Corsu).
    a culunisazione di « peuplement » face a so òpera e arruina tuttu : hè per ciò chi a nostra lingua si mérita u nostru rispettu e tutti i nostri sforzi .

  2. Tra i cognomi della Gallura e del sassarese c’è anche Cossu, Cossiga, che ricordano Corsu e Corsica

Lasciate un cummentu ?

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.