Ciò ch’hè sicuru hè chì u Bitcoin hà scimitu à tutti. Hè passatu da 1000$/Bitcoin cinque mesi fà à 17.000$/Bitcoin di dicembre di u 2017. Si dice da una parte chì sta muneta hè una rivoluzione postu ch’ella hè centralizata da tutte e banche centrale è po seria ancu a prima prova di a tesa di l’ecunumistu Friedrich Hayek chì dicia in u so libru Per una libera cuncurrenza di e munete ( 1976 ) chì dice ci vuleria à caccià e banche centrale, chì tutt’ognunu possi crià a so muneta : e munete e più forte serianu quelle chì serianu aduprate. Da un’altra parte, si dice dinù chì quella muneta saria una scruccuneria è chì pareria tuttu una buscica di speculazione à u megliu è, à u peghju, una piramida di Ponzi induve a ghjente hà da perde tutti i so soldi.
Allora induve si trova u Bitcoin?
D’appressu à certi ecunumisti cum’è Joseph Stiglitz o Jean Tirole è grande banche internaziunale cum’è JP Morgan Chase o DBS, u Bitcoin s’assumiglia à una piramida di Ponzi. Hè simplice l’affare : una perfurmenza straurdinaria chì ùn s’arremba micca à qualcosa di veru. Ci vole chì a ghjente cuntinuessi à lampà i soldi in u « chjuvone » fin’à chì tuttu u mondu capisca ch’ella hè una scruccuneria. Ma in stu casu quì, ùn hè solu una carrega chì manca, ma si ne falanu tutte à tempu. Ùn ci saria mancu una realità ecunomica o finanziaria daretu à u Bitcoin ma solu un valore di cunfacenza. A banca mundiale dice ella chì ùn hè micca una piramida di Ponzi perchè mancu una prumessa fù fatta à l’investidori ma hè capita ch’ella hè una buscica speculativa. Ciò ch’hè vera avà hè chì investì in u Bitcoin hè propiu un risicu. I soli chì difendenu sta muneta sò i libertariani chì ci vedenu un’occasione d’andà aldilà di i Stati è di e banche centrale chì anderianu contru à a libertà. Eppoi, per elli, s’ellu ùn hè sicuru u Bitcoin hè ch’ellu seria sempre in un tempu di stabilisazione ; tandu hè nurmale ch’ellu cambii spessu u so valore.
Cinque mesi di manipulazione.
Dapoi u 7 di dicembre, u Bitcoin hè passatu, per a prima volta, di sopra à 15.000$ cù un saltu di 50% in una sola settimana allora chì di nuvembra valia 10.000$. Avà, a capitalisazione di sta crittumuneta vale 256 milliardi di dollari, ciò chì riprisenta più di 10% di u PIB di a Francia. Stu saltu di valore hè una caratteristica di una buscica di speculazione : A ghjente pensa chì u valore di un attivu finanziariu hè altu allora chì ùn vale tantu. Quandu a ghjente sà chì u valore hè falsu, schjatta a buscica, si ne fala subitu u corsu è a ghjente perde tuttu. Cusì, u valore di u Bitcoin ùn saria micca 17.000$ cum’è avà (artìculu scrittu u 4 di ghjennaghju) ma menu. Oghje, u prublema hè chì dopu quellu saltone, a ghjente ch’ùn cunnosce nunda in ecunumia o in finanzia, anu da investì in u Bitcoin, fendu cresce u so corsu.
Un’alba nova per i difensori di a Libertà
Quantu à i pensadori o ecunumisti libertariani, sta muneta virtuale hè una benedizzione chì permettaria infine di firmà anonimi in le transazione.
Hè vera chì cù altre munete, quandu si compra qualcosa, e banche sanu ciò ch’è vo avete cumpratu. Permetteria d’affrancassi di l’autorità ecunumica è ghjudiziale dinù. Avete una passione chì vo vulete piattà ? Un acquistu scugnosu ? Eccu, u Bitcoin hè u vostru salvadore. Ma hè dinù l’amicu di i banditi chì l’adopranu pà cumprà cose illegale cum’è a droga o l’arme perchè u Bitcoin si difinisce cum’è libaru : si pò utilizà cum’ella vi pare. Di più, u Bitcoin vi permette d’ùn pagà e tasse imposte da u Statu : postu chì sta muneta hè anonima, u Statu ùn pò micca sapè quanti soldi avete è tandu, tassa imposta, ùn ci n’hè. Infine, una qualità maiò hè chì ùn ci hè micca costu di transazione trà l’agenti ecunomichi : sì vo cumprate qualcosa cum’è un attivu finanziariu, ùn avete nunda à pagà à a vostra banca pà custattà u scambiu.
Hè cusì chì u Bitcoin porta a sperenza ma dinù a paura. Sta scuperta permette à a ghjente d’esse libara in un mondu induv’ellu si sà tuttu. Ma issa libertà hà un prezzu : quellu di a stabilità. Cambiendu prestu di valore u Bitcoin, oghje, ùn hè micca sicuru. Hè ancu minacciatu di sfalata par via di a speculazione è di a manipulazione ch’ellu porta. Oramai, i cuntributori di u Bitcoin duverianu accurdassi nantu à u scopu di sta crittumuneta pà arradicassi à longu andà : oghjettu di speculazione o vera muneta chì abbraccia i trè fundamenti d’una muneta : unità di contu, riserva di valore è mezu di cambiu ?