A guasi disparizione di i rinuceroni bianchi di u nordu

L’ultimu rinucerone biancu masciu di u nordu hè mortu luni u 19 marzu in a riserva Ol Pejeta à u Kenya, dopu à parechje malatie è prublemi di saluta. Hè mortu à l’età di 45 anni è dunque 5 anni di più chè ciò chì hè previstu pè sta spezia animale.

Sudan avia 45 anni è era vechju, a so morte tandu ùn hè una surpresa. Par via di a caccia, ùn ferma più chè dui rinuceroni bianchi di u nordu : Najin a figliola di Sudan è Fatun a figliulina chì sò traminduie in a riserva .

Sudan era l’ultimu rinucerone biancu masciu di u nordu.

I rinuceroni bianchi di u nordu sò una sottuspezia di i rinuceroni bianchi di u Meziornu. Ste due spezie anu qualchì sfarenza: quelli di u nordu sò più chjuchi, e so arechje sò più pilose, è i so denti ùn sò listessi.

Quand’elli eranu in libertà si pudianu vede ind’i prati d’Africa urientale è cintrale, più precisamente in u Sudan, U Ciad, u Centrafrica è a Republica demucratica di u Congò. In u 1960, eranu à pocu pressu 2000. In u 1980 ùn c’era più chè una quindecina di rinuceroni è eranu in u parcu congolese di Garamba. In u 2000, ùn si ne vidia più ind’a natura è a spezia hè stata cunsiderata tandu cum’è spenta à u statu naturale.

A guerra, a perdita di u so locu naturale è a caccia fora di lege pè e so corne anu stirpatu sti rinuceroni. In u 2008 i circadori ùn pudianu più truvà i rinuceroni ind’a natura. A maiò parte hè stata messa ind’i zoo è e riserve pè prutege li. U direttore di u zoo di Dvur Kralove in a Republica cecca, Jan Stejskal, hà dichjaratu chì « Sudan hè un simbulu stremu di u disprezzu umanu pè a natura ».

In u 2009, u zoo ceccu avia trasferitu quattru rinuceroni, trà quelli Sudan, in a riserva d’Ol Pejeta, sperendu chì ci saria una ripruduzzione naturale grazia à u so locu naturale. Ma ùn hà micca viaghjatu.

Hè per quessa chì una squadra di scentifichi di tutti i cuntinenti sò intraccia di studià parechje tecniche di ripruduzzione classiche è tecniche di cellule radiche pè impedisce a sparizione di sta spezia. L’idea hè di fà una « fecundazione in vitro ». In Berlinu, certi scientifichi anu cunservatu sperma di rinuceroni bianchi di u nordu maschi ch’elli pudarianu utilizà pè fecundà l’ovi di e duie femine, Najin è Fatu. St’embrioni saranu messi dopu inde l’uteri di femine rinuceroni di u meziornu chì anu più facilità pè avè i ciucci.

A « fecundazione in vitro » cù i rinuceroni ùn hè mai statu riesciuta. Ma ci hè un altru prublema, i rinuceroni novi saranu ciucci di a mamma è a figliola, è tandu diversità genetica ùn ci ne sarà. I scentifichi privedenu dunque d’utilizà culture di cellule radiche cunghjelate di 12 masci rinuceroni bianchi di u nordu , cum’è Sudan, chì sò cunservate à u zoo di San Diego, pè crià cellule radiche chì, in teuria, pudarianu esse cambiate in ovi è sperma.

Ste tecniche sò, pè u mumentu, teoriche è a salvezza di i rinuceroni bianchi di u nordu ùn hè ancu sicura.

Pè compie, pudemu solu sperà chì i scentifichi a ci faranu à salvà i rinuceroni bianchi di u nordu.

Ti dimu addiu o Sudan, sperendu chì altri pigliaranu a to piazza, senza rimpiazzà ti.

Lasciate un cummentu ?

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.