L’acqua : una battadda mundiali 

U 20 di marzu passatu fù publicatu u sestu rapportu d’evaluazioni di u climatu fattu da u GIEC. In ‘ssu rapportu, u gruppu di sperti richjama chì l’emisioni di gazu à effetu di riscaldamentu ani ricaldatu u climatu à un ritmu senza paru : oghji, a timperatura di a pianeta s’hè alzata a 1,1°C, paragunata à a timperatura nanzu a Rivoluzioni Industriali). U cambiamentu climaticu accada par via di fenomeni ecologichi com’è sichini o timpesti ch’ani cresciutu pocu à pocu dapoi parechji anni. Mentri 50 anni solamentu, u numaru di catastrofi climatichi hà multiplicatu par 5 : frà u 1970 è u 1979, l’omu cuntaia 711 catastrofi allora chi frà 2000 è 2009, ci n’era più di 3 500. 

Induva si trova l’acqua ? 

L’acqua hè sparta di manera spara frà i rughjoni di u mondu sanu. U vulumu sanu di l’acqua in u mondu hè di 1 360 000 000 km3. 97,2 % si trovani in l’oceani, 1,8 % in a banchisa, 0,9 % in i stessi d’acqua è 0,02 % in i lachi è fiumi.L’acqua linda raprisenta menu di 1% di l’acqua sana. Cinqui paesi t’ani 50% di i risorzi d’acqua linda : a Russia, a China, u Canada, l’Indonesia è i Stati Uniti. 

I mancanzi mundiali di più in più rigulari

Di pettu à u cambiamentu climaticu, i mancanzi d’acqu crescini sempri. Sta situazioni si chjama u « stress idricu ». In u 2023, 2,2 milliardi di parsoni ùn ani micca un accessu direttu è sanu à l’acqua da bia. 2,6 millioni di parsoni morini di malatia (malaria, collerà, …) ligata à l’acqua imbruttata. Guasgi 4 milliardi di parsoni, sia a mità di a populazioni mundiali, mancani d’acqua a menu un mesu par annu. 

Issi scarità hani parichji raghjoni. Primu, a pressioni demugrafica faci chì l’acqua linda in certi loca diveni scarsa. Par asempiu, in Inda induva a populazioni hè assai numarosa – 1,4 milliardi d’abitanti – l’acqua smarisci. Dopu l’urbanisazioni cria una rarificazioni di l’acqua è a distruzioni di i mezi acquatichi. Di più, a polluzioni liata à l’industrializzazioni imbrutta l’acqua. In fini, u riscaldamentu mundiali cria una nova ripartizioni di l’acqua. 

Fotografia di u fiumu di a Loire a l’istati 2022

I tinsioni geopulitichi circondu l’acqua 

L’acqua ghjoca un rolu assai impurtanti in a geopulitica mundiali. I paesi poni impusà a so duminazioni via l’acqua. 

Pà i storiani, a prima « guerra di l’acqua » principia cù a Guerra di i Sei Ghjorni. Frà u 1953 è u 1959 u Statu d’Israel custruisci l’Acquidottu Naziunali. Cunduci l’acqua versu u lacu di Tiberiade par fà crescià l’attività economica in u nordu di u paesu tuccatu da a sicchia. A so custruzzioni hè sata scelta da Israel sola,  tandu rilazioni più pessimi cù i populi arabi avvicinati sò accaduti, sin’à l’attacu di l’acquidottu in u 1967 duranti a Guerra di Sei Ghjorni. S’è l’acqua ùn hè micca a sola urighjina di u cunflittu, i tinsioni frà Israël è i Stati Arabi s’ani multiplicatu dopu st’affari. Dopu a vittoria d’Israel, u paesu occupa u piatu di u Golan induva a maiora parta di risorzi d’acqua di u rughjoni si trova, è diveni maestra di l’acqua in u Livantu. U debitu è a maitria d l’acqua hè dunca un sughjettu di cunflittu frà i stati è issi tinsioni crescini in i prossimi dicinnii.

Un prublemu lucali :  

A Corsica hè cunnisciuta pà a so ricchezza in acqua, à l’inversu di a maiora parta di i paesi meditarranii. Grazia à i matrali eletrichi com’è quissu di Todda, l’acqua hè utilisata pà a produzioni d’ilitricità chi raprisenta 20% di l’energia isulana. Dapoi u 2002, a Cullitività di Corsica t’hà in carica a gistioni di l’acqua par via di l’Uffiziu Idrolicu di Corsica. Hè l’Assemblea di Corsica chi adoppra o micca u SDAGE (schéma directeur d’aménagement et de gestion de l’eau). L’agricultura chì t’hà una piazza impurtanta in l’ecunumia di a Corsica tocca dinò à sta  ricchezza aquatica. U sittori cunsuma 40 millioni di mpar annu. 

U matrali eletricu di Todda (Prunelli)

Parò, a Corsica cunnosci parichji difficultà cù l’ « oru turchinu ». In media, l’isula t’hà par annu 900 mm di piuvata, sia 8 milliardi di md’acqua, ma sò ritinuti solamenti 86 millioni di m2, sia 1.1% di ciò chì ricevi a Corsica ogni annu. U biotu di ritinuti pà l’acqua si faci di più in più crudeli par causa di a multiplicazioni di i sichini. Ci hè sempri prisentu u ricordu in i cuscenzi di a dichjarazioni di l’istatu 2022 di u Prifetta di u Cismontu Michel Prosic ch’avia annunziatu in Aostu : « Ùn ci sara più acqua in i 25 ghjorni ».

I pozzi di u Cuscionu assichati in Aostu 2022

In marzu di u 2023, u prisidenti Emmanuel Macron hà prisentatu u « pianu acqua » par fà fronti à i difficultà naziunali di l’appruvistera in acqua. U scopu principali di stu pianu hè l’arnuvera di i cannalizzazioni pà ristringhja i perditi d’acqua. Un aiutu finanziariu di 180 millioni d’euro spartutu frà 170 cumuni in Francia hè statu criatu. Una parta di ssu bugettu hè stata data à ottu paesi in Corsica (Brandu, Castifau, Centuri, La Porta, Olmeta di Capicorsu, Rutali, Zilia, Tagliu-Isolaccia). Issi misuri sò impurtanti : l’acqua diveni scarsa è duvemu raghjunà a noscia cunsumazioni. 

Lasciate un cummentu ?

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.