Puesia è etica

A l’epica di a duminazione di a tecnica è di u logos, chì piazza ferma pà a puesia ?

A settimana di 23 di nuvembre, sò state urganizate da a Sucietà di storia litteraria di Francia parechje cunfirenze di lettare. Anu riunitu à autori critichi francesi famosi, cume Antoine Compagnon o Patrick Chamoiseau, ingiru à un tema principale : « Puesia è etica, XVIesimu-XXIesimu seculi ». U scopu di ‘ssu scontru litterariu era di pinsà contra à l’idea di puesia solu cume forma chjosa è ughjettu esteticu, mustrendu chì issu generu t’hà una dimensione etica essenziale. Eccu una definizione chì cunvene à u cuncettu di « pu/etica », « poéthique » in francese : un mischiu necessariu trà puesia è etica. Ma chì significheghja veradimente l’idea di « pu/etica » ?

U neuligisimu « pu/etica » hè statu impiegatu pà a prima volta da Perros ind’è « Papiers collés » in u 1973, apprupositu di u scrittore Francis Ponge. Hè statu ripigliatu è svilupattu da Jean-Claude Pinson, ind’è u so libru Poéthique, une autothéorie, isciutu in u 2013. Ci scrive chì l’impegnu pueticu definitu quì ùn pò esse solu litterariu. Aldilà di l’estetica, a puesia porta una dimensione etica è esistenziale.

Di fatti, a pu/etica ricusa l’idea di forma litteraria pura, chjosa è addirizzata à una parte ghjuca di a ghjente. Ghjè propiu una teuria critica chì cerca di dà un sensu à un campà umanu nantu à a tarra : u scopu è chì l’usu di a lingua api una influenza diretta annantu à u mondu è i so cambiamenti. Si definisce cume un arte performativu, una azzione immediata è putente di a parolla puetica. Sigondu à Jean-Claude Pinson, u puema raprisenta una furmazione di l’esse, di l’ethos di l’omu chì si construisce à partesi di a puesia.

Mentre a so cunfirenza à a Sorbonne u 23 di nuvembre, Jean-Claude Pinson hà pruvatu di pinsà a scrittura puetica cume una « eco/puetica » o « etho/puetica ». A stalca di a so riflissione era di mustrà chì l’omu s’hè scurdatu di a so piazza ind’è a Natura colpa di l’abbrivu di a tecnica. A puesia avaria l’obligu di parlà di a natura (ind’è u sensu u più largu pussibule) è di ramintà à l’omu u pesu tremendu ch’ellu pò avè u so impegnu.
Sicura, a nuzione pare un pocu indebbulita da a so dimensione idealista… Forse saria più chjara cù l’esempiu di a cunfirenza di Jean-Michel Maulpoix annantu à Henri Michaux.
Maulpoix, pueta è prufissore in Paris III è Nanterre, hà prupostu una riflissione ingiru à u libru Poteaux d’angle. Partendu da a citazione appena strana « skieur au fond d’un puits », hà circatu di pinsà l’opara puetica di Michaux cume una etica di a debbulezza è di a mancanza. A maghjina sprimata da a citazione saria quella di l’imputenza, quella di l’omu pettu à a vita : un sughjettu chì t’hà a capacità è l’arnesi di creà un mivimentu ma chì so trova chjosu è senza pussibilità di sorte da u pozzu. A so forza ùn li ghjova à nulla pà salvà a so vita. U pueta valurizeghja regule chì vanu contra à a murale cumuna è u cuncepimentu di a vita ammaistrata da u mudellu di u sistemu. Sigondu a so opara, l’imputenza saria a vera forza umana. Si vede quì l’intaressu di u so libru è a so leia cù u cuncettu di pu/etica, postu chì Michaux si ghjova di a lingua puetica pà definisce una teuria murale.

Eccu ciò ch’ella significheghja a puetica, una manera di concepisce a puesia cume un arnesu pà agisce nantu à u mondu. Oghje chì ghjè oghje, u lirisimu hè assai disprezzatu da e sucietà uccidentale, postu ch’ellu hè u porta voce di l’arcaisimu ricusatu da a mudernità. Tandu a pu/etica saria una forma nova d’impegnu litterariu, una rinascita di l’azzione puetica di pettu à l’affiacchimentu di u generu. Ma sopratuttu, parmette d’intarrugassi nantu à un prublemu murale cuntempuraneau tremendu : cumu campà ind’è u mondu ? Issa dumanda larghissima si pone ind’è tutti i campi è di riflissione è d’azzione, da a pulitica à l’ambiente o u sviluppu è u rapportu à a tecnulugia. Ghjè un cuntrastu apartu in cunstruzione, chì forse pudaria aiuttà à sceglie un caminu murale di più rispittuosu da a Natura è à rende a piazza chì hè a soia à a puesia in u mondu uccidentale cuntempuraneu…

Lasciate un cummentu ?

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.