Cumu s’hè salvatu Bashar Al Assad Parte 2 : L’ingerenza Russia è Persana : Un aiutu putente pà u regimu ma ancu una maledizzione.  

U 30 di settembre di 2015 u presidente Putin annunciava chì a Russia avia da intervene in Siria pà salvà u regimu in periculu dopu à a scunfitta d’Assad in Palmyra. Sta intervenzione deve rimbatte u Statu Islamicu for a di Siria ( SI ) ma in realità u veru scopu d’issa ingerenza fù di batte i ribelli salafisti in e parte d’Aleppu cun bumbardamenti è a prisenza di suldati scelti nant’à u campu di battaglia. Cusì, sì i ribelli perdenu a guerra ci serà solu Assad contru à u Statu Islamicu è l’occidente s’averà da agguaccià.

Un aiutu micca gratisi : a geupulitica prima sempre

Ma perchè a Russia bumbarderia i ribelli quand’ellu hè u SI chì vince di pettu à Assad ? A risposta hè chjara : a Russia ùn pudia micca intervene nanzu perchè intervene cusì di pettu à a ribellione seria un fiascu diplomaticu ; u mondu averà sappiutu chì a Russia tomba « cumbattenti di a demucrazia ». Allora, dapoi 2015 apprufitta u « Csar russu » pà cumbatte i gruppi ribelli dicendu chì a so armata cumbatte u SI. In fatti, a Russia nanzu à a presa di Aleppu ùn hà tantu bumbardatu u SI. D’appressu à the Institute for the study of war ch’hè un think tanks partigianu dice chì 90% di i bumbardamenti da u 2015 à u 2016 s’assegna à i ribelli. Sta infurmazione hè impurtantissima parchè spone tutta a strategia di Putin pà salvà à Assad : Ci vole à cumbatte i ribelli dicendu ch’ellu si cumbatte u SI pà chì l’opinione internaziunale ùn vechi micca ciò chì si passa veramente culà.

Cusì, a Ripublica araba Siriana hà ricivutu un aiutu tamantu da a Russia ma ch’ùn hè gratisi. Infatti, Assad hà vulsutu lascià base militarie à a Russia. Per esempiu, u 17 di dicembre 2017 a Russia principiò a custruzzione di una nova basa cerca di Damas è di i cunfini d’Israele, ciò chì ci mostra a situazione di dipendenza di u regimu accantu à a Russia. Eppoi, Assad hè spunziatu nantu à a so terra. U listessu ghjornu Assad era cù Putin in a basa militaria pà fà un discorsu è quandu Assad hà vulsutu abbraccià à Putin i suldati russii l’anu impeditu fisicamente ciò chì ci face vede torna una volta a sottumissione di u regimu di pettu à l’alliati.

Ali Khamenei « A Siria hè divintata a nostra trentacinquesima pruvincia ».

In quantu à a Persa, hà sempre vulsutu fumentà u so « arcu » Teheran, Bagdad, Damas, Tripoli chì li permettaria d’ottene un sboccu in u mare mediterranu ma dinù pà armà e milizie à prò di a Persa cum’è u Hezbollah à u Libanu è u Hamas in Palestina chì sò i nemichi di Israele. Di più, li permettaria  di cuntene l’influenza di l’Arabia Saudi nantu à a Levante. Cusì l’impegnu di a Persa in Siria ùn hè u fruttu di l’azardu ma una vulintà chjara di salvà tutta a strategia persana. Sì i ribelli, pà a maiò parte sunnite vincenu di pettu à u regimu ch’ellu hè « Alaouite », capite « pro-chiite » allora l’Arabia saudi puderia sparghje a so sfera d’influenza è sciapperia « l’arcu » persanu. L’impegnu di a Persa in Siria ùn hè novu perchè intervene culà da u principiu di a rivolta in 2011. Hà mandatu trà 5000 è 10000 cumbattenti da reprime a ribellione è hà chjamatu à u Hezbollah è à i gruppi à prò di a Palestina à cumbatte di pettu à i ribelli pà a « difesa di religione contra à l’artifizii di l’Occidente è d’Israël ». Da veru quella intervenzione fù messa in ballu perchè u regimu subisceva scunfitte tamante dipoi u principiu di a guerra. Prisente in ogne parte di a Siria, quelle truppe persane o pro-chiite anu cumbattutu in Aleppu, Homs, Hamà, è in Ghutà  -cerca di Damas-  è anu permessu à u regime à mentene e so pusizione mà ancu à cuntrassaltà. L’aiutu di e milizie funu grande pà a presa di Aleppu in dicembre di u 2016 chì riprisenta a più granda vittoria di u regimu di pettu à i ribelli perchè era a secunda cità di u paese.

Mà torna una volta a dicu. Quell’aiutu ùn hè gratisi è a Persa hà guasi-sottumessa à Assad. In u 2013 Ali Khamenei cummandante supremu riligiosu di a Persa dicia « A Siria hè divinutu a nostra 35isma pruvincia ». Hè veru chì a prisenza persana hè tamanta : tuttu u cummandamentu hè persanu avà è Assad hà da rende conti à u capu generale di l’armata persana ogni mesi. I cunsiglieri ecunumichi sò pro-Persa è tutt’oppusizione à l’ordini di Teheran sò tumbati o imprighjunati. Da veru Assad ùn li piace quessu mà ùn hà micca u sceltu : a sottumissione o a morte.

Per fine, hè veru chì senza quella aiutu Assad ùn puderia mai vince sta guerra. E divisione di l’oppusizione è l’ingerenze di putenze furestere anu rinfurzatu sta dinamica. Mà chì fù u prezzu di st’aiutu? Sottumissione ecunumica, diplumatica, religiosa è militara à altre putenze furestere è alienazione di a terra sirianna. Vulendu cunservà a so piazza di presidente a ogni prezzu stu persunaghju hà sottumessu u so paese, distruttu a so ecunumia, tumbatu i so abitanti. Certu, Assad hà salvatu u so capu in Siria mà avà hè solu u presidente onorificu di un paese ruinatu induve tutt’e decisione sò pigliate in Moscù o in Teheran.

Un commento

  1. A Russia hà dinù bumbardatu di manera intensiva e pusizione di u Statu Islamicu dapoi u 2015, aiutendu l’esercitu sirianu à caccia lu fora di a cunfine irachena, di u rughjone di Hama è di Homs, di qualchì quartieru di Damascu, di u valle di l’Eufrate è di a strada trà Palmira è Deir el-Zor ;

    Tutti i belligeranti di a guerra, fora di Daesh, anu anc’elli un aiutu internaziunale ricunnisciutu (a Russia o l’Iran per u guvernu sirianu ; a cualizione internaziunale cumandata da i Stati-Uniti per i curdi ; a Turchia o l’Arabia Saudita per quelli chjamati « ribelli » in l’uccidente laicu, chì sò però per a maiò parte salafisti).
    Tandu, pensi invece ch’elli s’impegnenu elli per carità ? Lampa un ochju ad Afrin, al-Bab è Tell Rifaat duve ella sventuleghje a bandera turca… È e so decisione à elli, induve si piglienu ?

    In ogni modu, grazia à quelli chì anu azzingatu u focu in u paese, a Siria ùn pudarà micca esse suvrana dopu à u cunflitu. Bisogne avà à pensà à cumu sarà ricustruita è in chì sensu andarà : Guidata sia da l’intaressu islamista è imperialista di l’AKP è di Erdogan, sia da u neuculunialisimu atlantista è americanu, sia da i Russi puru imperialisti anc’elli, ma chì piglienu a pratesa custì di u latu chì guarnatisce una certa stabilità è un sviluppu suciale per a regione, ancu puru s’ellu hà fiascatu nantu à parechji punti Bashar al-Assad finu ad oghje.

    Per capì di megliu e ragione pulitiche di sta guerra, vi prupongu à tutti di leghje un picculu libru chì si chjame « Syriana, la bataille continue », scrittu da Bahar Kimyongür (un alautia d’Antiochia) è parsu in l’edizione Investig’action di Michel Colon, oppuru di seguità l’attualità di stu website. https://mideast.liveuamap.com/.

    À prestu cari cursofoni, chì di disgrazia simu belli rari oghje !

Lasciate un cummentu ?

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.