Cumu s’hè salvatu Bashar al Assad ? parte 1 : Schjattamentu è desillusione di i ribelli.

Simu in l’annu 2015 è a famiglia Assad hè aghjacchita in ogni parte di a Siria. Palmyra hè cascata di pettu à u Statu Islamicu, Hayat Tarirh al Sham (Al Qaida in Siria) hà pigliatu Idilb da u regimu è e forze di u Guvernu ùn anu mancu una occasione par attaccà. Tutte e cancellerie occidentale pensanu chì u regnu di stu dittatore hà da compie prestu senza sapè quale hè ch’hà da rimpiazzallu. Ma in sta fine di l’annu 2017 l’occidente s’hè zittu. In fatti, u regimu incù l’aiutu di l’armate russia è persana ma ancu incù e milizie pro-chiïte anu imparapettatu ciò chi fù, eri una evidenza : Assad hà da perde issa guerra subitu. Allora, oghje spiegheremu cumu Bashar Al Assad hà salvatu u so capu da u 2015 à u 2017 attraversu duie chjave di lettura. Principeremu oghje cù a spaccatura è u schjattamentu di l’oppusizione à favore di a demucrazia da u 2013 à u 2015.

Un’oppusizione infiltrata da putenze furestere

Unita di pettu à u regimu è cun a vulintà di lampà fora à Assad pà custruì una demucrazia, l’oppusizione siriana fù da una parte infiltrata da e grande putenze furestere chì vulianu cuntà quand’ella si cumpiia a guerra. Frà elli ci sò i turchi, l’americani, è i chataresi ; ùn emu micca da parlà di tutti chì sò troppi numarosi. Per esempiu, si pò parlà di Riad al Assad, fundatore di l’Armata Siriana Libara ( ASL ). Issu militare hè cuntistatu par via di e so leie incù a Turchia. In fatti, da u principiu di a rivoluzione stu persunaghju hè inquadratu da i servizii sicreti turchi : ùn pò parlà à i ghjurnalisti solu, ùn pò viaghjà senza « prutezzione » è i so ordini devenu esse « accittati ». Cusì, hè un zaniolu di a Turchia è ùn hà tanta putenza nantu à u futuru di quellu paese. Di più, u cumandamentu di issa armata ùn hè urganizatu è nentru à l’ASL si dicia chì nimu rispettava l’ordini di i generali di l’ASL. Tutt’ognunu pò rivindicasi di l’ASL è lancià un’operazione militare. Malik al Kurdi, persunaghju di l’oppusizione, vicinu à Riad Al Assad dicia in u 2013 « l’ASL hè solu un nome avà. Certe Katiba (milizie militare in arabu) si rivindicheghjanu di l’ASL ma ùn vole micca dì ch’elle rispettanu l’ordini di i generali. I gruppi, ancu sottu à a bandera di a rivoluzione facenu ciò chì li piace. Frà mezu à elli, assai suldati sò andati incù l’islamisti. »

Un fiore rivoluziunariu currottu da i soldi strangeri.           

In quantu à u Cataru, cerca à fà andà incù ellu, u fiore culturale è ecunomicu di a rivoluzione dendu soldi o bè matiriali à quelli chì si sottumettenu à a vulintà di u Cataru di piazzà a Siria sottu à a so sfera d’influenza, sì i ribelli vincenu sta guerra. Cusì, a Cunsulta Naziunale Siriana (CNS) ch’hè una autorità pulìtica di transizione, hè criticata da una parte di i ribelli perchè ùn riprisenteria micca a rivoluzione, ch’ùn participeghjanu micca à e bataglie di pettu à u regimu è dopu perchè st’urganizazione seria infiltrata da i fratelli musulmani, chì in quant’à elli, sò islamisti internaziunali chì cercanu à sparghje un’ideolugia salafista in la sucetà araba ma dinù fora di u mondu arabu. D’altronde, st’urganizazione pare scunettata di a rivoluzione perchè tutti i so membri campanu fora di a Siria. Quessa, dà una impressione chè di a Siria, si ne impippanu. Cusì, capite chì l’ASL è a CNS ùn riprisentanu più oghje a sperenza di u populu sirianu è spieca perchè i ribelli si sò smizati. Da una parte i ribelli, vicinu à di l’ideulugia salafista « naziunale » sò partuti incù u gruppu Ahar al Sham chì vole impone un Statu salafistu in Siria è da un’altra parte quelli chì, addisperati, anu fattu cunfidenza à l’americani o a Turchia par avè arme è aiuti sperendu ch’elli anu da intervene in quellu cunflittu à fiancu à a rivoluzione.

Un sceltu utilizatu da e putenze furestere per u so interessu

I Stati Uniti d’America (SUD) anu interessu à aiutà a Rivolta : unu, pudarianu lampà fora i russii prisenti in a basa militare di Tartus è dopu sparghje a so sfera d’influenza in u Mez’Oriente pà rompe a vulintà di a Persa di crià u so arcu « chiite » chì pudaria minaccià i so alliati per issi lochi. Infine, Assad hè un nemicu diplumaticu di l’occidente, dunque l’affare pare bellu pà i SUD di sustene i ribelli. In fatti, avianu aiutatu i ribelli in u meziornu di u paese cun furmazione militare, arme è munizione ; ma u prublema era chì st’armata fù criata solu per luttà di pettu u Statu Islamicu chì criscì à st’epoca è micca pà luttà contr’à u regimu. A fine di a storia hè chjara : sapendu chì i SUD impieganu quelli ribelli pà luttà solu contr’à u Statu Islamicu, assai cumbattenti sò scappati in Giordania ; certi sò morti di pettu à u regimu. Sta sperienza fù un fiascu lascendu sta piccula armata inchjuvata in u desertu sirianu.

Pà chjode sta prima parte, avemu vistu chì un’oppusizione schjattarata ùn pò luttà di pettu à dittatura è permette à i stremi d’arrizzassi, mittendu da cantu e forze demucratiche ma dinù d’aiutà u regimu à piazzassi cum’è u solu interlocutore lighjittimu in u cuncertu di e Nazione. D’altronde, sì l’oppusizione ùn hè micca indipendente, tandu hè solu un arnese di e grande putenze è micca quellu di u populu, ciò chì lascia à i veri cumbattenti di a Libertà duie soluzione : l’esiliu o a morte. Eppuru, e debulezze di a rivolta ùn ponu spiecà sole, a scunfitta di a ribellione parchè l’intervenzione di a Russia è di a Persa anu permessu à u regimu di sopravive quandu a scunfitta era bella vicina.

 

 

Lasciate un cummentu ?

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.