A riforma di u Bascigliè

U ministru di l’educazioni naziunali, Jean-Michel Blanquer, hà prisintatu una riforma cumpletta di u bascigliè (Baccalauréat) u 14 di frivaghju di u 2018. Certi usservatori dicini chì a riforma pruposta sarà una trasfurmazioni cumpletta di a valutazioni di u parcorsu in Liceu A riforma prisintata hè privista pà un applicazioni in glubalità in lu 2021. In fatti, i liceani attuali ani una dicina di materii in valutazioni à u mesi di ghjunghju in Tarminali (o luddu in casu di fiascu). Issa cuncintrazioni di materii porta u stress à a maghjurità di i candidati è pò essa cunsidarata com’è inghjusta par via di l’assenza di presa in contu di i risultati annuali di i materii valutati.
S’è u bascigliè sarà mudificatu cumplittamenti incù a nova riforma, u liceu in generali sarà ancu eddu mudernizatu. Fin’à a riintrata di u 2020, i licei sò cumposti da classi S (Scentifica), ES (Ecunomica), L (Literaria) è STG (Materii tecnulogichi). Dopu à u 2020, a filiera unica sarà scumposta in trè parti, a prima essendu a« Cultura cumuna ». A siconda parti hè piuttostu un insignamentu di spicialità (filieri attuali). Infini, a terza parti hè cumposta da insignamenti facultativi. A cultura cumuna hè cumposta di : Francesu (4 ori/sittimana) in prima, Filosofia (4 ori in tarminali), Storia/Geugrafia (3 ori/sittimana), Una mez’ora d’insignamentu civicu, Lingui vivi (4.30 in prima, 4 in tarminali), sport (2 ori/sittimana) è infini « Umanità scentifichi è numerichi » (2 ori). I dui scambiamenti essendu quì un insignamentu scentificu/tecnologicu par tutti è una murali. I liceani avarani a scelta, pà i specialità, à trè varii materii trà 11 : Arti (attuali L), Eculugia (att. S), Scienzi pulitichi (att. ES), Litteratura (att. L), Lingui (att. L), Matematica (att. S/ES), Scienzi Infurmatichi (att. S), SVT (att. S), Scenzi di l’inginieru (att. S), Ecunumia (att. ES) è Fisica (att.S). Ogni materia sarà insignata 4 ora/sittimana in prima è 6 ori in tarminali. In fatti, sarà un prugramma piuttostu cunsideratu com’è à a carta. Di più, l’insignamentu di una o dui materii facultativi pò accentuà l’idea di « liceu à a carta ». A riforma di u bascigliè includi 40 % di cuntrollu cuntinuu/60 % di cuntrollu tarminali ind’a nutazioni finali di a prova. Cusì, parmetti una presa in contu di u travaddu di l’addevu duranti u so parcorsu sculari. Issa riforma hè dighjà cumplettata da Post Bac, a nova formula d’urientazioni pà u studienti succedendu cusì à APB, sistema mori criticatu pà u so funziunamentu foscu o incertu. Dopu ad avè prisintatu i metodi di a riforma Blanquer, ci pudemu pona una dumanda : Ùn manca micca un parcorsu di prufiziunalisazioni in issi materii? A prufiziunalisazioni di i parcorsi sculari duvaria essa una basa da a quarta finu à a tarminali. In fatti, l’inclusioni di 2 o 3 materii à a scelta di l’addevu (cucina/cusgitura/piomberia/meccanica/…) in più di l’infurmatica pò essa una bona furmazioni generali pà i futuri adulti Riservà i materii manuali à i licei prufiziunali ùn basta micca. Pà avè futuri adulti multicumpetenti, tantu manuali cà intellettuali, ci voli à furmalli à mori eventualità di a vita, comu riparà a piomberia, cudificà applicazioni infurmatichi, cucinà, cambià un sistema elettricu o cambià una rota. A multicumpetenza hè una sfida è ci vularia à sviluppalla da u culleghju pà a vodda di priparà u futuru incù tutti i bagagli in manu. A riforma pruposta ùn và micca in issu sensu.
Di più, a riforma avaria pussutu includa una parti « Cultura lucali » incù diversi adattazioni di prugrammi à i specificità di i righjoni. Par asempiu, un liceanu di Nizza avaria un prugramma di Storia di a so righjoni (Ducatu di Savoia, Regnu di Sardegna,…) in più di l’amparera di a lingua lucali (Vivaro-Alpinu) di manera « cunsigliata ». Tutti l’idei proposti necessitariani però una riforma guasgi cumpleta di u sistema attuali. In tutti i casi, a riforma pruposta da u guvernu attuali ùn hè mai stata pinsata da i guverni UMP, Sucialisti è PRG avendu precedatu à Macron. Ci vularà à veda l’effetti d’issi riformi dà quì à quatru o cinqui anni. Ancu se a riforma pari essa intarissanti, preghjudicanni hè impussibuli, senza esperienza andendu in issu sensu. Infini, pudemu cuncluda iss’articulu incù una citazioni : « U bascigliè hè u certificatu datu da u Statu è eddu hè a prova chì dici à tutti chì u ghjovanu unu tali ùn sà fà nudda.» (Paul Valéry, in Cahiers). Ci dà dunqua à riflettà annantu à a pruposta di prufessiunalisazioni di i parcorsi sculari.

Lasciate un cummentu ?

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.