Ritrattu di un omu emblematicu: grazia o Madiba!

Nelson Rolihlahla Mandela chjamatu affettuosamenti “Madiba” da i Sud-Africani è da u mondu sanu, hè natu u 16 di lugliu di u 1918 in Mvezo in a Pruvincia di u Capi in Africa Suttana. “Madiba” nomi di a tribù nativa di Mandela hè u cugnomi datu à iss’omu puliticu, di Statu, un omu storicu è di sicuru un omu di simbulu di a lotta contr’à l’Apartheid. Da a dirizzioni di a lotta contr’à u sistemu puliticu è tutti i formi di segregazioni razziali pò pà a seguita, Prisidenti di a Republica d’Africa, socu unurata di scriva un articulu nant’à issu cumbattanti d’unori, cumbatanti di a libertà. Cinqui anni dopu à a so morti, à l’ità di 95 anni, turnemi annant’à a so vita.

Ùn ci voli à sminticà u so veru nomi, Rolihlahla

Rolihlahla hè u nomi di nascita di u Prisidenti Africanu. “Nelson” divintarà u so nomi usuali datu à a scola da a so maestra: “u primu ghjornu di scola, a me maestra, Miss Mdingane, ci hà datu à ognunu un nomi inglesu. Parchì Nelson in particulari? ùn aghju idea!” . Usu di a culunisazioni, puteri inglesu. Ogni Africanu cambia di nomi una volta ghjuntu in ‘iscola. Di i so anni di scola, Madiba hà da amparà u cumbattimenti militanti è appronta u so certificatu d’avucatu.

1944-1962: da l’ANC à a prighjò

U 1944 hà da essa determinanti pà Nelson Mandela. Si mariteghja incù Evelyn Ntolko Mase dopu à avè fughjitu un matrimoniu  accunciatu. Avarani 4 figlioli. Ma soprattuttu entra in l’ANC, u Cungressu Naziunali Africanu, partitu puliticu d’Africa Suttana dedicatu à a lotta pà difenda a causa nera è dichjaratu illegali duranti à l’Apartheid. L’ANC divintarà un muvimentu clandestinu à parta si di u 1948. Principia allora a siconda vita di Nelson Rolihlahla Mandela chì diventa in lu 1952 u Prisidenti di a liga di a ghjuventù di l’ANC è hè statu arristatu è hè assignatu à residenza pà 9 mesi. Nelson ùn voli entra in a fila è chjama à a disubbidienza è à a risistenza è urganiseghja una risitenza pacifica. In lu 1956 Madiba si faci arristà una siconda volta incù 155 di i so cumbattanti è hè incausatu di tradimenti. Sarà assoltu cinqui anni dopu. In lu 1958, hà da spusà in sicond’unioni  Winnie Madikizela. Avarani dui femini.

U 21 di marzu di u 1960, ghjornu di l’ammazzata di Sharpeville induva 69 Neri sò morti, trà 8 donni è 10 ziteddi, scambia in u più prufondu u nostru omu chì sin’à quì avantaghjisci a non-viulenza. Crea in lu 1961″ Umkhonto we Sizwe ” (a lancia di a nazioni), rama armatta di l’ANC è avanta a zucculatura senza piglià vita umana è urganizeghja una greva ghjinirali. Sottu à un nomi impristatu, Madiba cappia u paesi. Seguiteghja una furmazioni militaria in u Maroccu è in Etiupia. À u so ritornu, Nelson Mandela hè arristatu è cundannatu u 12 di ghjugnu di u 1964 à a prighjò à vita. Nelson Mandela passarà 27 anni in prighjò sottu à a matricula 46664. Ùn pudarà andà a l’intarru di a so mamma è di u so figliolu è sarà certi volti tribulatu, offesu. Ma mai, mai issu omu ùn hà da abbandunà.

A prighjò: da una prova di dulori à una forza di a natura

Duranti i so anni di prighjò, Madiba hà da amparà “l’afrikanns” è i discussioni incù Peter Botha, Prisidenti di l’Africa Suttana da u 1978 à u 1989 principiani. U 11 di farraghju di u 1990 Nelson Mandela hè libaru. Mesi dopu l’ANC rinuncia à a lotta armata è diventa u primu interlucutori di u novu Prisidenti di l’Africa Suttana, Frederik De Klerk. Un ventu novu hà da suffià. U 30 di ghjugnu di u 1991 l’Apartheid hè abulitu. U 27 d’aprili di u 1994 l’ANC vinci i so primi elezzioni libari di a storia di l’Africa Suttana è Nelson Mandela diventa cusì l’ottesimu Prisidenti di u paesi, ma soprattuttu u primu Prisidenti neru. In un pinseru d’ùn piglià gustu à u puteri, rinunciarà à riprisintassi in lu 1999, dopu à u so terzu matrimoniu incù Graça Machel.

Nelson Mandela scrivarà parechji libri. I so paroddi ribombani ogni ghjornu in u mondu. A so vita più cà straudinaria hè un asempiu pà mondu parsoni, Rolihlahla riceva u Premiu Nobel di a paci è luttarà sin’à a fini contr’à l’inigualità in Africa è pà a paci in u mondu sanu. U filmu “Invictus” rializatu da u famosu, Clint Eastwood esci in lu 2009, è ci conta comu Madiba hà vistu in l’avinimentu spurtivu una pussibilità d’avè un’Africa Suttana unita. Nelson Mandela si n’hè andatu u 5 di dicembri di u 2013.

 

Scrivu issu articulu oghji, u 14 di dicembri di u 2018 è impargu avà a morti di Edimondu Simeoni, babbu di u naziunalisimu in Corsica chì hà sempri luttatu pà u populu corsu è contr’à l’inigualità fatti à i Corsi. Una cuincidenza. O un segnu. Dui omi chì sarani sempri stampati in a storia, in i mimorii. Quidda di l’Africa. Quidda di a Corsica. Quidda di u mondu.

Avvedaci è grazia pà u vostru curaghju…

“Aghju amparatu chì u curaghju ùn hè l’assenza di paura, ma a capacità di vincia la”

“A gloria à più maiò ùn hè d’ùn cascà mai, ma di rialzassi à ogni caduta”

Nelson Rolihlahla Mandela

Lasciate un cummentu ?

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.