Vennari s’hè spintu u tarcanu Edimondu Simeoni. Era a parsunnalità pulitica corsa a più impurtanti di st’ultimi 50 anni. S’hè spintu à l’ità di 84 anni, ma i so ideii fermani più chì mai muderni, putenti, vivi. Omu di spiritu, omu di valori, Edimondu era cugnumatu u babbu di u naziunalisimu corsu. Hà rifiattatu ideii chì erani spariti dapoi seculi, hà difesu incù passioni, forza è putenza a so isula, da assicurà la riescita è pruperazioni à long’andà. Era impignatu in ognuna di i so azzioni, sempri à prò di fà u bè in giru à eddu. A più bedda manera di renda lu umaghju, pà eddu, pà a so andatura, pà i generazioni oghjinchi è futuri, hè di fà campà i so valori, di cuntinuà annantu à a strada ch’eddu hà apartu.
Edimondu Simeoni avia à cori di pruteghja à so isula è u so embiu : fù un precursoriu di l’iculugia, l’hà diffesa incù una forza tremenda nanzu ancu ch’eddu si parlia d’iculugia. Femu saltucci ind’a storia… 14 d’Aprili di u 1960: Pierre Guillaumat è Francis Perrin, l’unu ministru diligatu è l’altru altu cumissariu à l’energia atomica ghjunghjini in Aiacciu da renda publicu un prughjettu d’istalazzioni d’una basa di sperimentazioni nucleari sottu à tarra, in u locu d’Argentella. Eletti, rispunsevuli sindicali è raprisententi assuciativi chjamani à a mubilisazioni. Edimondu si metti à mezu à stu scandalu è, manifestazioni annantu à manifestazioni, a lotta s’arradicheghja contru à stu prughjettu. In trè sittimani, incù a mubilisazioni tremenda di i Corsi, u duttori Simeoni è l’eletti corsi facini rinculà quiddi francesi chì abandonnani u prughjettu. Un antra affari si ghjuvarà di l’impegnu d’Edimondu da arreghja u sversamentu di i « cianghi rossi » in u golfu di Genuva. Di fatti, a sucità Montedison lampaia tonni di prudutti tussichi in u Mediterraniu. Un azzioni clandestina, l’espluzioni d’un bateddu privistu da svirsà i prudutti in Follonica parmetta di piantà a pulluzioni di u Meditarraniu da Montedison. Edmondu Simeoni si farà, trà altri parsonni, arristà, è sarà imprighjunnatu duranti 17 ghjorni.
St’omu di prima trinca si battarà ancu pà dinuncià l’inghjustizi. L’accupazzioni di a carciula viticula d’Aleria in u 1975 da prutestà contru à una scruccunaria chì minaccia d’arruvinà cintinai di viticultori hè a prima azzioni viulenta di l’andatura autunumista: dui gindarmi morti è un feritu. Dodici omi armati di fucili aviani accupatu a carciula d’un viticultori impurtanti pedi neru. Di fattu, Edimondu Simeoni dinuncia i privileghji dati à i ripatriati d’Algeria. 17 000 pedi neri, rapatriati d’Algeria, aviani avutu cundizioni di pussessioni di tarri viticuli è di financiamenti chì i viticultori corsi ùn pudiani avè. U duttori piddarà 5 anni di carcera, frà i quali 3 attimpati.
Edimondu Simeoni s’hè sempri battutu pà u rispettu di l’identità culturali, quiddi di a Corsica in particulari, è pà u rispettu di l’autunumia. Sti valori sò oghji frequenti in Auropa, induva a maiò parti di i rughjoni sò autunomi. D’altrondi, parechji testi aurupei anu pà scopu, oghji, di mantena è di pruteghja i lingui minuritarii! Edimondu Simeoni hà dinù sempri riccusatu tutti i formi di viulenza. Vulia acquistà l’autonomia pà a Corsica incù mezzi pacifichi. In u 94, si smetterà di l’assemblea di Corsica da prutestà contru à l’assassinu di Robert Sozzi da u FLNC. Umanisimu, rispettu di a vita è di l’altru: sò sti valori quì chì anu resu Edimondu Simeoni cusì putenti è pupulariu in Corsica. A so visioni hè essenziali inde un mondu induva i tinsioni suciali è pulitichi s’esacerbani, in un mondu induva a criminalità urganizata prova d’entra ind’a noscia sucità.
A Corsica perdi un grandu difensori è un militenti ardenti, ma prima di tuttu, un omu di prima trinca.
Ci tocca à noi avà à perseguì l’opara d’Edimondu, ci voli à travaddà à l’avinimentu di a sucità corsa à a quali eddu hà sempri aspiratu: eculogica, in paci incù edda ma dinù incù l’altri, fiera di a so lingua è di a so cultura, ma aparta annantu à u mondu.. Fin tantu chì agisciaremu cusì, Edimondu Simeoni firmarà sempri vivu.
À voi o sgiò duttò,
Ripuseti in santa paci.

