Site icon Tempi – Attualità è infurmazioni in Corsica è in altrò

A turistofubia, una riazzioni ghjustificata?

Simu in aprili, a caldura di u veranu ghjunghji incù u trinnicheddu tintinaghju in i carrughji di Corti ò d’Aiacciu, ghjè u segnu chi l’inguernu si ne và, lascendu a piazza à a famosa stagioni, quidda chi aspittassi. Pari chi u soli rivenni accumpagnatu di issa massa senza formi fallendu di u bateddu ò di l’aviò, cuntenti di aghjunghji infini dopu à un viaghju più ò menu longu. Pò allora mustrà a so pella bianca à i primi spiri di u soli ch’avia lasciata l’annata nanzu, sta pella pocu cuperta di pagni chi palisani senza vargogna sti parti di u corpu piattati mentri l’anni.
Sta listessa massa spassighjarassi i in carrughji, seguitendu un guidu cum’è una manza di capretti, senza vulintà propia, allora subbitu si sentirà à parlà spagnolu, allimanu, inglesu ò ancu francesu incù un accentu stranu, eccu, un veru universu di stranezza chi scappa a populazioni lucali, culendu versu i so paesi à l’aria fresca ritruvà i valori perzi in cità da poi anni anni, parchi affucata sotta i turisti vinuti circà una magina publicitariu. A mari, l’arena è u soli, saranu i trè S di u turistu : sea, sand, sun…
U turistu saria di più risponsevuli d’altri mali ancu più serii, ghjè iddu chi viuti i nostri riservi d’acqua, iddu chi metti u focu parchi hà lampatu u so mocculu in piena machja, infini ghjè sempri iddu chi ladri u nostru calmu mentri l’istati.

Simu tutti avvizzi, da poi anni è anni à stu disprezzu à pruppositu di u turistu ; ghjè un cristiani a-culturati, sempri stranu è avaru chi saria a surghjenti prima di i nostri prublema. A l’inversu, u turismu hè surghjenta di sviluppu ecunumicu è suciali, saria tandu a soluziona prima pà a salvezza d’un tarritoriu chi si n’hè mori.

Mà allora, ùn saremu micca presi subbitu di turistufubia, stu disprezzu di u turistu chi pari inerenti à a Corsica ?

L’inimicizia à u turismu pidda formi sfarenti, da a publicazioni giurnalistica sin’à plasticà i casi sicondarii. Nantu à a via, ghjè u nativu chi s’annerba contra u stragneru perzu cundicendu pianu pianu. D’apressu à Rémy Knafou, geugrafu francesi famosu, ghjè faciuli di criticà u turismu, mà l’argumenti ùn sò micca ghjustificati. Hà travadattu, mentri anni è anni, nantu à u sughjettu di u turismu incù a so squadra MIT (Mubilità, Itinerarii, Tarritorii). In 2002 ghjè publicatu l’opara « Turismu 1, lochi cumuni » da a rivista Mappemonde.
Puddemu asgiatamentu prisintà Rémy Knafou cum’è un teurizianu di u fenomenu turisticu, a so opara, studiata à u livellu universitariu hà permessu di smuntà i pensamenti falsi nant’à u turismu, è anzituttu di pettu à i turisti.
Mà parchi avè sceltu u termu « turistofubia » à quiddu di « turismofubia » ? Forsi sarà parchi u turismu hè una strategia di sviluppu è di prumuzzioni di i tarritorii, solamentu, issa upinioni sparta da tutti sparisci quandu ci voli à sceltà u numaru di i turisti ch’aspittimu ; l’autoru vulia studià u cunflittu trà l’omu è l’ideii soia.

Di manera simplici u turistu hè quiddu chi faci una pratica turistica, à un mumentu è un spaziu datu ; ghjè l’attori-chjavi di u turismu, parchi senza turisti, ci n’hè mancu lochi turistichi.
U turistu hè quiddu chi lascia u so spaziu di vita cutidianu pà ritruvassi in altrò. Eccu l’affirmazioni prima di u geugrafu ; Simu tutti turisti di qualchunu quandu viaghjemu, u disprezzu nosciu pò esse spartu da u paesi d’accoltu. Eccu un argumentu primu pà cambià u nostru sguardu nantu à i turisti.

Si n’intesi dinò un altru discorsu : li piaceria à u turistu di lascià a so cità imbrutatta, trapopulata è rimurosa pà ritruvassi mentri dui settimani in una stazioni turistica, dinò trapopulata è rimurosa, incù a piccula sfarenza chi ci voli à pagà assai caru. Ci n’andemu nantu à a costa pà cambià d’aria, è ci ritruvemu in cità trà i casamenta, i vitturi è l’abbucu.
Issu discorsu sprimi un’idea falsa di u turismu, pinsendu chi ogni omu vuli fughje a cità, mà vidimu chi i cità mundialisata sò i più visitati.
Di più ci voli à capì chi u turistu hè libaru di viaghjà, ùn hè micca furzatu da a sucietà, contru à a so vulintà d’andà a vede a statua di a libartà in New-York ò a Torra Eiffel in Parigi, u turistu faci i so scelti propii.

Exit mobile version