À l’uccasione d’una nota di travagliu scritta pà Le Grand Continent, è dispunibile quì avemu pussutu intarvistà u Prisidente di l’Assemblea di Corsica da capì
Categoria: Auropa
Scontru incù Baptist Agostini-Croce. Lotta Anti-Maffia è cuntrasti ghjuridichi
Baptist Agostini-Croce hè elevu avucatu à a Scola Francesa di u Bancu (EFB), laureatu d’una maestria di drittu penali intarnaziunali è di l’affari à l’Università
A sardegna ùn hè micca sulamenti ciò chì vo pinseti…
Mari, pianura, muntagni, casgi?
A Sardegna ùn hè micca sulamenti ciò chì vo pinseti…
Pà scopra una tradizioni assai scura di Luras, lighjiti un pocu iss’articulu!
Ritrattu d’Europa : A Corsica : un’isula, duie rialità di pettu à a crisa sanitaria
Prima episodiu di Terreni di u Covid- 19, una seria di una dicina di studii di casi lucali annantu à u “Grand Continent” chì crucieghjanu e ripprisintazione pulitiche (intrattenimenti à l’eletti lucali, assuciazione è cetera) incù e date. In stu intrattenimentu, i punti di vista di u merre d’Aiacciu è di u diputatu di Bastia sò cunfruntati : danu un’imaghjina nuancée di e rialità di a crise in Corsica.
Chì face à u corpu u Coronavirus ?
Sè i casi d’infezione da u coronavirus si multiplicheghjanu in u mondu è i guverni adopranu misure strasurdinare per limità a diffusione, ci hè sempre assai cunfusione nantu à ciò chì u virus face esatamentu à u corpu di e persone.
Costa-Gavras, tragedianti di a Grecia ughjinca
Onori maiò par Tempi rivista stu primu di marzu, u cineastu grecu hà ricivutu u nosciu ghjurnalistu Valécien Bonnot-Gallucci par discorra di u so filmu
Risponde à la crisa demucratica — Cunferenza di L’anzianu Presidente François Hollande
U 6 di ferraghju di lu 2020 ci hè statu in l’Università Paris-Dauphine a cunferenza di lu Presidente francese François Hollande annant’à lu tema di
Spazii di cunsumu è periferia – architetti ed urbanisti chjamani à risista
Oghji in Corsica, i centri cummarciali parini da essa in lu cori d’ugni prughjettu di sviluppu ecunumicu, è pocu à pocu ci ridimi contu di
L’austro-marzisimu – Parti II
Quist’articulu hè a seguita di “Austro-marzisimu – Parti I” pubblicatu nantu à a rivista. Pudeti leghja quista parti eppo dopu vurtà à a prima, o
L’austro-marzisimu – Parti I
Austromarzisimu Quist’articulu faci parti d’un prughjettu di Tempi, chì cerca à custituiscia in lingua corsa un fonti nantu à i muvimenti intelletuali, pulitichi, artistichi, è