Leghje ‘sti quattru filari quandi a gioia scapparà
È chì nimu ci sarà per prupone ti l’appoghju
Quandi a funa di a vita d’un colpu si strapparà
È ch’è tù firmarè sola à pusà nant’u to scogliu
L’aghju sculinatu ancu eiu u ballu di i soli persi
Forse à a listessa ora cù listessa rabbia in mè
Ma mai i so culori ùn eranu i listessi
Puru s’elli ùn pinghjianu cà u ritrattu di tè
Ùn sè sola, sè cun mè, ti docu a mo prisenza
Per i ghjorni chì a toia m’hà fattu cresce è spirà
Tenila vicinu à tè, ùn viaghja mai senza
Ùn vogliu campà in vanu senza amore da dà
Ch’è tù senti la mo voce cum’un filu à seguità
Versu à i nostri ricordi è i nostri passi à vene
Ognitantu a spiranza forse ti si pò mancà
Ma spartaremu dumane stonde di quelle sirene
Sappia chì ti tengu cara solu à a mo manera
Ch’ùn possu diminticà u paese di i to ochji
Ci aghju campatu a mo vita è amatu ciò chì ci era
Ma da quand’è l’aghju persi, aghju persu casa è lochi
A.P.
28/06/2021
Fiura : La Victoire, René Magritte