Oliver E. Williamson, instituzioni è marcatu

A sittimana scorsa, v’avemi prupostu un articulu nantu à i ricerchi di u suciologu-ecunumistu Mark Granovetter, numinatu par u prezzu Nobel d’ecunumia di u 2014 (vintu finalmenti da Jean Tirole), chì hà fattu avanzatu assai a suciologia ecunomica, l’analisi di i reti suciali (social networks) è di manera più generali chì hà participatu à fà di a suciologia americana u “leader” di u mondu academicu in i scenzi suciali. Oghji studiaremi un antru academicu americanu, cù u stessu mudellu d’articulu (biugraffia, spiicazioni di i teurii, ligami di i PDF di l’articuli).

Torna una volta, femi u massimu par chì sighi lighjevuli ; sta seria d’articuli ci si pari particularmenti addattati par i liceani chì studiani i scenzi ecunomichi è suciali. Tutti i citatini sò dinò invitati à leghjali chì ammaistrà i cuncetti ecunomichi ghjè impurtantissimu par avè a so boci in u dibbattitu pubblicu.

Biugraffia

Oliver Eater Williamson hè natu in u 1932. Hà avutu un Bachelor of Science di a MIT Sloan School of Management in u 1955, un Master in Business Administration di Stanford in u 1960 è u so dutturatu (Ph.D.) di l’università Carnegie-Mellon in u 1963. Hè dunqua un ecunumistu di l’intrapresa, cù assai cumpetenzi in management. Hà dinò sviluppatu assai cuncetti è sapè in ciò chì chjamemi a teuria di l’urganisazioni (Organization theory), è studiati dappartutu in i corsi d’ “Ecunumia industriali”. Hà ricevutu in u 2009 u prezzu Nobel d’ecunumia par i so lavori nantu à a guvernanza ecunomica, è a so riflessioni nantu à i cunfini di l’intrapresa (di pettu à u marcatu). Hè statu unu studienti di Ronald Coase (nantu à u quali avemi privistu dinò un articulu) è di Herbert A. Simon (chì hà ricusatu l’ipotesa di raziunalità parfetta, sviluppendu u cuncettu di raziunalità limitata o bounded rationality) tutti i dui prezzi Nobel d’ecunumia (1991, 1978). Hè prufissori di Economics & Law à l’Università di Berkeley in Califurnia. Hà spartutu u so prezzu cù l’ecunumista Elinor Ostrom chì affidata anch’idda à Nova Ecunumica Instituziunali (New Institutional Economics) è a u sviluppu di l’Ecunumia pulitica (Political economy) duranti à siconda mità di u XXesimu.

A teuria di i costi di transazzioni (TCT)

A TCT veni prima di u Teorema di Coase, teorema ecunomicu furmulatu da George Stigler (1966) in rifarenza à l’articulu “The Problem of Social Cost” (1960) di Ronald Coase (di u quali parlaremi in un prossimu articulu). In quist’articulu, Coase criticheghja l’analisi di Arthur Cecil Pigou (1877-1959) chì accerta una nicissaria intarvinzioni di u Statu cù una tassa par ammendà l’effetti di l’esternalità. Infatti, ancu in prisenza d’esternalità nigativi, u micanisimu di i prezzi parmetti d’assignà i risorsi di manera Pareto-uttimali : vali à dì una situazioni in a quali ùn si po’ migliurà a situazioni di un aghjenti senza diteriurà quidda di l’altru. Dui ipotesi in l’argumentazioni di Coase : (1) i dritti di pruprietà sò difiniti, assignati è trasfirevuli è (2) i costi di transazzioni sò uguali à 0. In a seguita di l’articulu, sviluppeghja i cunsequenzi di i CT>0 : u risultatu di u prucessu ripusendu nantu à u micanisimu di i prezzi ùn hè più uttimali. In stu casu, l’aghjenti ponu internalisà i so rilazioni in una firma, o vultassi versu à l’intarvinzioni di u dirittu. Eccu vidimi quì l’impurtenza d’analisà l’instituzioni par truvà l’accunciamentu u più efficienti (u ritruvemi in l’analisi neo-instituziunali di Williamson. Coase paliseghja a primura di u dirittu in i rilazioni ecunomichi.

A pusizioni di a NEI in i so rilazioni cù d’altri teurii

Frà i modi d’urganisazioni di i transazzioni, u marcatu hè quiddu chì hè statu u più studiatu. Williamson spiica chì ancu u marcatu hà un CT (>0) è chì ci voli, ogni volta, à fà una scelta trà di modi d’urganisazioni. In Market and Hierarchies, dimostra chì a suluzioni uttimali hè quidda chì veni dà un paragonu trà i pussibilità d’urganisazioni, sapendu i caratteristichi di a transazzioni.

Markets and Hierarchies (1975)

In stu libru, principalmenti microecunomicu, Williamson rompi cù u quadru analiticu tradiziunali di a microecunumia di l’intrapresa. L’unità elementaria hè a transazzioni (think transactionnaly ci dici in a prifazia) è micca u prezzu è i quantità. Hè cunsideratu com’è unu di i lavori fundatori di l’Ecunumia neo-instituziunali. Ci dici chì a suluzioni à a ricerca di l’urganisazioni adattata à un tippu di transazzioni ùn hè micca sempri u marcatu è un si traduci micca in un equilibru (nuzioni impurtantissima di a microecunumia ‘classica’).

L’autori identificheghja dui tipi di fattori ghjiniratori di costi : i fattori umani (raziunalità limitata, upportunisimu) è i fattori ambientali o esogeni (incertitudina, asimetria d’infurmazioni, attivi specifichi). C’hè una aggalabata di sti fattori chì parmetti di misurà è di capiscia u CT. Ci sò dunqua urganisazioni irerachichi chì ghjustificheghjani un marcatu, è d’altri (ispiratu quì assai di “The Nature of the Firm” (1937) di Coase) chì dumandani un internalisazioni, una allianza cù d’altri intrapresi privati o pubblichi ecc. I formi ‘ibridi’ trà marcatu, intrapresa è intarvinzioni statali custituiscini un duminiu di ricerca impurtanti di l’ecunumia di i costi di transazzioni.

Un graficu par capiscia u cuncettu di CT è l’urganisazioni pussibuli

Nantu à l’analisa di a cuncurrenza, sti cuncetti sò assai impurtanti dinò : paliseghjani u fattu chì ùn hè micca sempri ghjustificatu di luttà (cù i dispusitivi d’anti-trust americani par asempiu) contru à l’integrazioni verticali, i dispusitivi ibridi d’accunsenti inter-intrapresi, ecc. parchì u fattu d’internalizà po’ essa mutivatu da una vulintà d’icunumizà i costi ligati à un ricorsu à u marcatu : vali à dì chì pudemi renda più efficienti una situazioni industriali fendu a scelta di “fughja” u marcatu. U ricorsu à una forma o un’antra hè sempri rilativu à a situazioni, ùn c’hè micca una ubblicazioni “murali” di vultassi versu à u marcatu o versu à una cuncintrazioni industriali ; pusizioni murali chì era assai prisenti in l’analisi d’Adam Smith è di i classichi/neo-classichi : u marcatu era l’instituzioni chì pruducia u benesseru u più altu par a cummunità, qualsisasi a situazioni cunsiderata.

Un’antra manera di raprisinta i formi d’urganisazioni di u marcatu

Infini, fighjulendu i dispusitivi urganisaziunali interni, Williamson arricheghja a capiscitura di l’ecunumii putenziali di una integrazioni, chì dipendi di l’urganisazioni di u lavoru è di a struttura di a firma (in stu sensu hè statu assai influenzatu da Alfred Chandler [1962]).

Par i ligami pichjeti nantu à l’articuli in formatu cussì di a Bibliugraffia.

Bibliugraffia

R. H. Coase, « The problem of social cost. », in Classic papers in natural resource economics, Palgrave Macmillan, London, 1960.

R. H. Coase, « La Nature de la firme », in La Firme, le marché et le droit, 1997 (trad. de The Firm, the Market and the Law, 1988), Diderot éd., Paris, 1997.

C. Ménard, « COÛTS DE TRANSACTION », Encyclopædia Universalis [en ligne], consulté le 9 mai 2020. URL : https://www-universalis–edu-com.proxy.bu.dauphine.fr/encyclopedie/couts-de-transaction/

C. Strapoli, « MARKET AND HIERARCHIES. ANALYSIS AND ANTITRUST IMPLICATIONS, Oliver E. Williamson – Fiche de lecture », Encyclopædia Universalis [en ligne], consulté le 9 mai 2020. URL : https://www-universalis–edu-com.proxy.bu.dauphine.fr/encyclopedie/market-and-hierarchies-analysis-and-antitrust-implications/

O. E. Williamson, Market and Hierarchies. Analysis and Antitrust Implications, Free Press, New York, 1975.

Lasciate un cummentu ?

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.