I Chinesi anu principiatu l’annu di u 2019 annantu à a Luna !

Di principiu di ghjinnaghju di u 2019, un vasceddu chinesu mandatu di dicembri di u 2018 hè ghjuntu annantu à a faccia piattata di a Luna. Di fatti, u modulu d’isplurazioni Chang’e-4 hè ghjuntu annantu à a luna u 3 di Ghjinnaghju à 3 ori 26 di mane, l’ardignu hà tandu mandatu una futugraffia di a soprapiazza lunaria à u satellitu Queqiao, in orbita in giru à a Luna. S’è l’americani è i Russi s’erani dighjà poni parechji volti annantu à a faccia vidibili di a Luna, quidda chì hè sempri ghjirata versu à a Tarra, nisun’ardignu o modulu d’isplurazioni ùn avia mai toccu u pavimentu da l’altru cantu di a Luna. Stu cantu quì di u nosru Satellitu u più vicinu hè bè più ciutulatta chì quidda visibili chì, edda, t’hà parechji « mari » basaltichi chì sò i risultati d’anziani sculimi di lava. Capiscia parchì sti dui canti di a Luna sò cusì sfarenti l’unu di l’altru era tandu unu di i scopi principali di Chang’e-4 !

Incù st’azzioni storica, a China diventa veramenti una putenza spaziali tremenda. Priparaia dapoi dicennii st’oparata assai difficiuli d’un puntu di vista tecnulogicu, una di i sfidi i più impurtanti era di truvà comu cumunicà incù st’autumatu lunariu… A faccia piattata di a Luna essendu sempri upposta à a Tarra, ùn ci era nisuna « ligna di mira » diretta da trasmetta signali. Ci vulia dunqua à stallà un sistemu novu, una specia di « relais ». A China, tandu, hà mandatu in maghju un satellittu cugnumatu « Queqiao » (« u ponti di i ciacceri » in chinesu), mandatu darettu à a Luna da pudè veda a Tarra è u cantu piattu di a Luna in ogni mumenti. Cusì, Queqiao pirmetti una cummunicazioni fluida trà Tarra è modulu !

Chang’e-4 hè statu mandatu in direzioni di u Troghju Sudu Aitken, u ciottu cunnisciutu u più maiò di u sistema sulariu. Misura à pocu pressu un terzu di a soprapiazza di a Luna, ma hè cusì vechju chì si poni veda picculi ciotti annantu à eddu. Ghjè a siconda volta chì a China manda un’ardignu da splurà a soprapiazza lunaria. A sonda Chang’e-3, chì s’era pona in u 2013, era stata attiva mentri più du 31 mesi ! Avia tandu scartulatu un picculu « rover », ch’ùn avia funziunatu chè 6 sittimani, colpu à i scambiamenti di timperatura maiò annantu à a Luna : duranti à a notti lunaria (chì dura 14 ghjorni annantu à a Tarra), i gradi cascani à -170°C, è duranti a ghjurnata, coddani à 130°C ! Chang’e-4 hà dinù scartulatu un picculu autumatu, aiutatu da ringheri pà fallu falà in tarra.

A China invistisci milliardi in u so prugrammu spazialu. T’hà parechji satelliti in u spaziu pà nutriscia i so propi intaressi: ussirvazioni di a Tarra, telecumunicazioni, sistema di giulucalizzazioni, ma dinò pà d’altri paesi. Spera dinò di mandà un autumatu annantu à Marzu è umani annantu à a Luna…

Lasciate un cummentu ?

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.