Milos Forman, rializatori famosu si n’hè andatu

Ziteddu di a guerra, Milos Forman nasci in lu 1932 in Caslav, vicinu à a cità di Praga è perdi i so genitori in Auschwitz. Allivatu incù i so frateddi da zii, studia u sinemà in l’Accademia di Musica è Arti Dramaticu di Praga è rializeghja u so primu filmu in lu 1963, L’As de pique. Iss’omu chì hà varantu dui volti « l’oscar » di l’ottimu rializatori si n’hè andatu vennari u 13 d’aprili à l’età di 86 anni.

Un cineastu militanti

In l’anni 60, Milos Forman, cum’è parechji rializatori di l’epica, lotta contr’à u guvernu cumunistu in l’anziana Ceccusluvacchia. U so paesi rimprova a so satara pruvucanti Au feu les pompiers in lu 1967 è i so pruduttori cecchi u lampani fora. In una voglia di rivolta, Milos Forman si nè và di l’Auropa pà andà in America. Principia i so opari di l’altru latu di l’Atlanticu in lu 1971 incù Taking Off . Forman pigliarà a naziunalità americana in lu 1977.Diventa famosu pà via di u so filmu chì ognugnu cunnosci, Vol au dessus d’un nid de coucou, in lu 1975, induva Randall P.Mc Murphy si fa internà in un spidali psichiatricu pà ùn essa incarceratu dopu à una furzatura prisunta. Randall hè culpitu da l’addisperu è da a solitudini di i suffrenti. I curamenti di l’infirmiera Ratched ùn li piacenu tantu è par via di a so forti parsunalità, Randall piglia a dicisioni di fà a rivoluzioni in questu picculu mondu. U filmu hà da ottena 5 « oscars » cum’è l’ottimu rializatori è sei «Golden Globes». Jack Nicholson vinci un premiu, quiddu di l’ottimu attori.Torna in Praga in lu 1983, induva u cumunisimu hè sempri maestru, pà rializà u so sicondu filmu triunfanti, Amadeus, adattatu da a pezza di teatru Homonyme di Peter Sheffer chì faci ancu a scrittura di iss’opara sinematografica. Semi in lu 1923. Trent’anni nanzu, Antonio Saleri senti parlà di Mozart pà a prima volta. Hè musicanti è cumpusitori ufficiali in a corti di Viena è piglia a dicisioni di scuntrà lu. Saleri scopri subitu un ghjovanu talentuosu è capisci chì Mozart riprisenta una minaccia. Maravigliatu è altrettantu ghjilosu di u geniu di Mozart, hà da pruvà di fà usu di tutti i mezi pà scartà lu. Iss’opara sarà ricunnisciuta da 40 premii, trà quali ci sarà 8 « oscars ».

Una vita è un’umaggiu

Milos Forman hè statu maritatu trè volti. Una prima volta incù a cumedianti Jana Brejkova, una siconda volta incù una canterina Vera Kresadlova, avarani gemelli. L’ultima volta si marita incù Martina Zborilova in lu 1999 è nasciarà torna gemelli. Ghjè iss’ultima donna chì c’hà amparatu a disparizioni di l’artistu.In a so filmugrafia figurani sopratuttu Hair (1979), Ragtime (1981), Valmont (1989), Larry Flynt (1996), L’Homme sur la lune (1999) incù Jim Carrey è Les Fantômes de Goya (2006).Forman hà sappiutu adattassi à Hollywood è parlà di parechji sughjetti pà fà rifletta è riagiscia u publicu. Era, è dubitu ùn ci n’hè, un pruvucatori è un rializatori di talenti. Di sicuru chì issu maestri d’arti hè un riprisintenti di qualità di u sinemà Cecusluvaccu in u mondu. I nostri mimorii si ramentani di quest’omu vistu ancu davanti à u screnu inde u filmu La brûlure di Mike Nichols, inde Au nom d’Anna di Edward Norton o ancu inde u filmu Les bien-aimés di Christophe Honoré incù Catherine Deneuve. Milos Forman hà ricivutu in Lyon u « Prix Lumière 2010 » pà l’insembu di i so opari. Lascia à u sinemà è à u mondu sanu un missaghju di libertà.

Lasciate un cummentu ?

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.